Vorbind la Casa Albă alături de cancelarul german Olaf Scholz, președintele american Joe Biden l-a avertizat pe omologul său rus Vladimir Putin: „Nu știu că el știe ce va face și cred că trebuie să realizeze că ar fi o greșeală enormă pentru el să invadeze Ucraina. Impactul asupra Europei și a restului lumii ar fi devastator, iar el ar plăti un preț mare.
Am fost foarte direct cu președintele Putin, atât la telefon, cât și în persoană – vom impune cele mai severe sancțiuni care au fost impuse vreodată, sancțiuni economice și va fi mult de plătit pentru asta în decursul anului. Îi va afecta și pe alții, îi va afecta pe europeni. Dar va avea un impact profund asupra economiei sale.”
La Moscova, Putin l-a găzduit pe omologul său francez, Emmanuel Macron, la cină, acesta din urmă a căutat să-l convingă să-și retragă forțele și să evite războiul, primul profitând de ocazie pentru a amenința un conflict mai larg în Europa în cazul în care Ucrainei i se permite să se alăture NATO.
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a lucrat între timp neobosit pe frontul diplomatic, întâlnindu-se cu opusul său rus Serghei Lavrov la Geneva, precum și cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky la Kiev și liderii alianței NATO la Berlin, făcând apel la toate părțile să evite un revenirea la tensiunile din perioada Războiului Rece.
Răspunsul Biden la impasul intens de până acum a fost trimiterea de 200 de milioane de dolari sub formă de ajutor militar al SUA către Ucraina în ianuarie și a ordonat evacuarea tuturor personalului neesențial și a familiilor acestora de la ambasada americană de la Kiev, dar, de altfel, el a fost în mare parte non- specific despre ce ar putea însemna „răspunsul său economic sever”, în afară de a avertiza că proiectul gazoductului Nord Stream 2 va fi adus la „sfârșit”.
Pe lângă ajutorul militar deja trimis, Washingtonul ia în considerare trimiterea a mii de soldați americani aliaților NATO din țările baltice și din Europa de Est.
Președintele Camerei, Nancy Pelosi, a cerut Camerei Reprezentanților să adopte o legislație care să autorizeze „sancțiuni robuste” împotriva oficialilor guvernamentali rus, precum și a instituțiilor financiare și a tranzacțiilor.
Kori Schake, directorul de studii de politică externă și de apărare la Conservatorul American Enterprise Institute, a spus că SUA au o serie de opțiuni, de la pedepse diplomatice la militare și până la pedepse economice.
America ar putea, de exemplu, să trimită consilieri militari și mai multe arme în Ucraina sau să folosească eforturi diplomatice, cum ar fi expulzarea Rusiei din Consiliul Europei și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa pentru încălcarea cartelor organizației.
În mod similar, SUA ar putea prezenta moțiuni împotriva Rusiei în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.
Doamna Schake a spus că SUA ar putea staționa trupe NATO la granița Rusiei, ar putea sprijini revendicările împotriva teritoriilor sale din regiunea din estul îndepărtat sau ar putea dezvălui ceea ce știe despre averea personală a lui Putin.
„Nu este clar dacă va preveni un atac rusesc asupra Ucrainei, dar cel puțin va fi mai complicat”, a spus ea pentru The Independent. „Va fi umilitor pentru Rusia să renunțe la desfășurarea a peste 100.000 de trupe și să facă cereri scandaloase pentru concesii occidentale”.
Schake a spus că nu este surprinzător că Rusia va testa hotărârea americană după ce plecarea din Afganistan a dus la căderea națiunii în mâinile talibanilor.
Dar, în același timp, ea a spus că, până acum, aliații SUA și NATO au făcut o treabă bună menținându-se împreună și „refuzând să fie parte a planurilor Rusiei de a recrea o sferă de influență”.
În mod similar, proiectul de lege care este deliberat în Cameră ar crește finanțarea militară străină, precum și finanțarea internațională a educației și instruirii militare pentru Ucraina.
