Israelul și-a lansat campania de lovituri în Iran argumentând că regimul de la Teheran se află aproape de "punctul fără întoarcere" în tentativa de a se dota cu bomba atomică. Însă evaluările serviciilor de informații americane au ajuns la o concluzie diferită, relatează CNN.
Potrivit acestor servicii, la momentul atacurilor israeliene Iranul nu urmărea în mod activ obținerea unei arme nucleare.
Mai mult, republica islamică ar mai avea nevoie de circa trei ani pentru a produce o astfel de armă și un sistem lansator și de ghidare menit să o ducă la țintă, arată CNN, care citează patru persoane familiarizate cu evaluarea comunității de informații din SUA.
După mai multe zile de atacuri israeliene, oficialii serviciilor americane estimează că întârzierea adusă programul nuclear iranian de noile lovituri ar fi de doar câteva luni.
Chiar dacă Israelul a provocat daune semnificative instalației iraniene de la Natanz, ce găzduiește centrifuge pentru îmbogățirea uraniului, o a doua instalație de îmbogățire, puternic fortificată și situată sub un munte, la Fordow, a rămas practic neatinsă.
Israelul nu are capacitatea de a distruge Fordow fără arme și sprijin aerian din partea SUA, spun experții din domeniul apărării.
„Israelul poate survola aceste instalații nucleare, le poate ataca, dar dacă vrei cu adevărat să le dezafectezi, este nevoie fie de o lovitură militară americană, fie de un acord”, explică Brett McGurk, fost diplomat american de rang înalt în Orientul Mijlociu în cadrul administrațiilor Trump și Biden, în prezent analist CNN.
Această realitate ridică o problemă pentru administrația Trump, care se străduiește să evite participarea la un război complicat și costisitor în Orientul Mijlociu.
Trump nu vrea să bage SUA în război în Orientul Mijlociu
Donald Trump a clarificat că nu dorește să implice SUA în eforturile Israelului de a distruge infrastructura nucleară a Iranului.
Pe de altă parte, oficialii administrației de la Washington admit că singura modalitate prin care statul evreu poate elimina programul atomic al Teheranului este cu sprijin american.
Este vorba în special de bombele capabile să distrugă instalații îngropate în subteran și de bombardierele B-2, care le transportă la țintă.
Pornind de la aceste fapte, au apărut dispute între consilierii mai 'izolaționiști' președintelui american și unii dintre republicanii mai agresivi, ceea ce a dus la o anumită ezitare din partea lui Donald Trump.
„Nu suntem implicați în asta (războiul dintre Israel și Iran). Este posibil să ne implicăm. Dar în acest moment nu suntem implicați”, a spus Trump, duminică.
Vorbind luni la summitul G7 din Canada, el a îndemnat Israelul și Iranul să înceapă negocierile „înainte de a fi prea târziu”.
Marina militară a SUA a interceptat rachete iraniene care se îndreptau spre Israel
CNN notează că, spre deosebire de serviciile de informații din SUA, Comandamentul Central al Statelor Unite, CENTCOM, a transmis un alt fel de semnal în ceea ce privește eforturile iraniene de obținere a unei arme nucleare.
Comandamentul este responsabil pentru operațiunile militare americane în Orientul Mijlociu.
În perioada premergătoare ultimului atac al Israelului, CENTCOM a estimat că Teheranul ar putea dobândi mai rapid o bombă atomică funcțională dacă și-ar accelera eforturile în acest sens.
Șeful CENTCOM, generalul Michael Kurilla, a solicitat mai multe resurse pentru a apăra și sprijini Israelul, dar nu și pentru a-l ajuta să lanseze atacuri ofensive în Iran, menționează CNN.
„Kurilla vrea să fie pregătit pentru cea mai dificilă situație de urgență”, a arătat o sursă familiarizată cu această chestiune, referindu-se la eforturile de a poziționa resursele SUA în Orientul Mijlociu pentru a sprijini statul evreu.
Luni, un oficial american a confirmat pentru CNN că grupul de luptă al portavionului USS Nimitz se deplasează „fără întârziere” spre Orientul Mijlociu.
Aflate deja acolo, unele resurse navale americane capabile să ofere protecție împotriva rachetelor balistice se vor deplasa în estul Mediteranei „în zilele următoare”, a adăugat oficialul citat.
Potrivit acestuia, două nave ale marinei americane au interceptat rachete lansate spre Israel de cel puțin două ori în ultimul weekend.
Israelul și SUA trag concluzii diferite pornind de la aceleași informații
Oficialii militari și de informații din SUA au subliniat de mult timp că Statele Unite și Israelul au adesea opinii diferite cu privire la interpretarea informațiilor despre programul nuclear al Iranului, deși împărtășesc îndeaproape aceste date.
Tulsi Gabbard, șefa Serviciilor Național de Informații în a doua administrație Trump, spunea în martie, într-o audiere la Capitoliu, că partea americană „estimează în continuare că Iranul nu construiește o armă nucleară și că liderul suprem religios Ali Khameni nu a autorizat reluarea programului de înarmare atomică, pe care l-a suspendat în 2003”.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a fost întrebat duminică, în timpul unui interviu pentru Fox News, de ce informațiile serviciilor israeliene diferă de mărturia lui Gabbard în fața Congresului.
Netanyahu a mai fost întrebat dacă s-a schimbat ceva în Iran între sfârșitul lunii martie și săptămâna trecută și dacă nu cumva informațiile serviciilor americane sunt eronate.
„Informațiile pe care le-am obținut și le-am împărtășit Statelor Unite sunt absolut clare. E absolut clar că (iranienii) lucrau la un plan secret de transformare a uraniului în arme și progresau foarte repede”, a răspuns el.
Informațiile privind 'cele nouă bombe atomice' pe care le-ar putea fabrica Iranul provin de la AIEA
Agenția Internațională pentru Energie Atomică, AIEA, anunța săptămâna trecută că Iranul a acumulat uraniu îmbogățit la niveluri situate cu puțin sub cel necesar pentru armele nucleare. Ar fi vorba de material fisionabil suficient pentru a produce nouă bombe atomice, a precizat AIEA.
Alți specialiști admit că Iranul ar putea pune la punct o armă atomică rudimentară în câteva luni, dacă ar dori, într-adevăr, acest lucru. Pentru regimul de la Teheran însă, provocarea nu este arma în sine, ci realizarea unui sistem de lansare și ghidare funcțional, ceea ce ar putea dura mult mai mult.
Există în prezent o anumită îngrijorare că războiul declanșat de Israel ar putea determina Iranul să facă ceea ce oficialii americani cred că nu a făcut, de fapt, până în prezent: să înceapă demersurile de transformare în arme nucleare a uraniului parțial îmbogățit.
Israelul încă nu a afectat grav cea mai impenetrabilă fortăreață a programului nuclear iranian, cea de la Fordow, unde se află instalații de îmbogățire a uraniului.
„Se revine la o singură chestiune: Fordow. Este ceva ce Statele Unite pot elimina. Este ceva ce în raport cu care israelienii vor avea mari dificultăți. Dacă acest lucru (războiul, n.r.) se termină cu instalația de Fordow intactă, am putea avea, de fapt, o problemă mai gravă. Ar putea determina Iranul să decidă să construiască o armă nucleară în condițiile în care dispune de acea infrastructură intactă”, a avertizat Brett McGurk, specialistul citat de CNN.
Donald Trump și administrația sa au semnalat că o soluție diplomatică ar putea fi încă aplicabilă.
Însă Iranul a transmis - prin intermediul Qatarului și Omanului - că nu va reveni la discuții atât timp cât este atacat de Israel, iar Israelul nu a semnalat că operațiunea sa în Iran va înceta pe termen scurt, amintește CNN.
Ştiri video recomandate
