Rusia va încerca să folosească o nouă rundă de negocieri de pace privind Ucraina pentru a obține concesii care să slăbească apărarea NATO, scrie The Telegraph, care citează surse informate din cercurile diplomatice.
Iuri Ușakov, consilier al Kremlinului pentru politică externă, a declarat că Europa ar trebui inclusă în negocierile dintre oficialii ruși, ucraineni și americani, deoarece continentul va avea un rol esențial în încheierea unui acord.
Însă surse diplomatice au declarat pentru The Telegraph că adevăratul motiv pentru care Rusia dorește includerea statelor europene este încercarea de a obține, în următoarea rundă de negocieri, concesii privind extinderea NATO, pe care Vladimir Putin a descris-o drept „cauza fundamentală” a războiului.
Kremlinul a sugerat anterior că președintele rus ar putea fi dispus să facă compromisuri în alte privințe dacă principalele sale revendicări sunt îndeplinite. Acestea ar însemna, în esență, privarea Ucrainei de suveranitate și obligarea NATO să renunțe la extinderea sa către est.
Putin va cere, cel mai probabil, ca prezența militară a NATO în Europa să fie redusă la nivelul din 1997, înainte ca fostele state din blocul estic să înceapă să adere la Alianță.
România, vizată de cererile Moscovei
Acest lucru ar putea însemna retragerea trupelor NATO din Polonia, România, Estonia, Letonia și Lituania, precum și din Finlanda, care a aderat la Alianță în 2023.
Săptămâna trecută, Rusia a acceptat organizarea unor negocieri tehnice trilaterale la Abu Dhabi, luna viitoare, după o pauză îndelungată a discuțiilor mediate de Statele Unite.
Într-un interviu acordat presei de stat, Ușakov a declarat că nu se așteaptă la progrese semnificative în urma reuniunii, pe care a descris-o drept „un test”.
Volodimir Zelenski este pregătit pentru negocieri de pace, însă orice acord trebuie să includă o încetare a focului și garanții de securitate credibile, care să împiedice Rusia să atace din nou.
Rundele anterioare de negocieri nu au reușit să ducă la o încetare a focului, deoarece Putin a cerut în repetate rânduri ca Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, să cedeze teritorii din regiunea Donbas, în estul țării, pe care forțele ruse nu au reușit încă să le cucerească.
Moscova consideră că Donald Trump a acceptat această concesie în numele Kievului atunci când s-a întâlnit cu Putin în Alaska, anul trecut.
„Anterior, după Anchorage, părea că administrația americană ar putea să dicteze anumite lucruri și să oblige Kievul să se conformeze. Dar, până acum, acest lucru nu prea a funcționat”, a declarat Ușakov.
„Asta pentru că nu este suficient să discutăm doar cu Kievul. Trebuie să discutăm cu întreaga Europă, care sprijină pe deplin Kievul”, a mai spus acesta.
Atât oficialii europeni, cât și cei ucraineni au fost de acord că ar fi dispuși să discute despre „contextul mai larg al aranjamentelor de securitate postbelică din Europa” în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi.
Propunerea a fost transmisă de Steve Witkoff, emisar al președintelui american, în timpul unei întâlniri de trei ore cu Putin, desfășurată săptămâna trecută la Sankt Petersburg.
Noi negocieri de pace între Rusia și Ucraina
Deși Kremlinul a adoptat un ton pesimist în privința perspectivelor unei încetări a focului, Putin pare să fi fost convins să revină la masa negocierilor de oferta de a discuta revendicările sale, dar și de decizia Washingtonului de a acorda derogări de la sancțiunile asupra exporturilor rusești de combustibil.
Surse europene de rang înalt au insistat că poziția Europei de respingere a cererilor Rusiei rămâne fermă.
„Poziția noastră rămâne aceeași ca în ianuarie 2022”, a declarat un oficial european, făcând referire la o scrisoare trimisă Moscovei de Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO.
La acea vreme, Putin sugerase că acceptarea revendicărilor sale ar putea împiedica o invazie rusă în Ucraina.
Însă, deși Alianța occidentală a acceptat să discute preocupările sale, a exclus retragerea trupelor și a armelor nucleare din fostele state sovietice.
Într-un interviu acordat televiziunii ucrainene, Zelenski a anunțat că negocierile trilaterale vor avea loc „luna viitoare”.
El a precizat că reuniunea nu va pune capăt războiului, însă echipa sa va încerca să obțină acorduri limitate de încetare a focului, care să vizeze sectorul energetic și exporturile de cereale, precum și schimburi de prizonieri.
„Acestea sunt lucruri concrete, în timp ce o întâlnire la nivel de lideri reprezintă o oportunitate de a obține ceva concret după negocierile noastre trilaterale”, a declarat Zelenski.
„Asta cerem și propunem. Nu impunem acest lucru, ci îl propunem părții americane. Ar demonstra că există seriozitate.”
„Dar dacă este doar un truc politic și Putin spune pur și simplu «Da, sunt pregătit», pentru că nu vrea o escaladare cu America înainte de alegeri, atunci vom vedea foarte repede, în noiembrie, dacă a fost sau nu o înșelătorie.”
Trei morți într-un atac ucrainean asupra orașului Belgorod
Între timp, în noaptea de sâmbătă, un atac cu drone asupra orașului rus Belgorod, situat în apropierea graniței cu Ucraina, a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 13.
Atacul a avariat 30 de blocuri de locuințe, 35 de autoturisme, patru case, trei clădiri de birouri, opt spații comerciale și trei obiective sociale, potrivit guvernatorului regional, Aleksandr Șuvaev.
Duminică, Ucraina pare să fi atacat cu rachete de croazieră britanice Storm Shadow o fabrică de componente electronice situată adânc pe teritoriul Rusiei.
Analiști care utilizează informații din surse deschise au raportat că cel puțin două rachete au lovit instalația din orașul Eleț, regiunea Lipețk, aflată la aproximativ 240 de kilometri de granița cu Ucraina.
Potrivit informațiilor disponibile, fabrica producea unități de alimentare electrică pentru mai multe tipuri de rachete rusești folosite la bombardarea orașelor ucrainene.
