Eurodeputații vor ca Bruxellesul să se inspire din strategia lui Donald Trump și să preia participații în proiecte de materii prime critice, așa cum fac deja SUA și Japonia pentru a-și asigura aprovizionarea cu minerale esențiale pentru industria de apărare și pentru tehnologiile verzi, scrie Financial Times.
Săptămâna trecută, membrii Parlamentului European au votat pentru crearea unei agenții care să aibă puterea de a prelua, atunci când este nevoie, participații în companii de materii prime, „pentru a proteja securitatea aprovizionării Uniunii”, de a constitui stocuri la nivelul UE și de a monitoriza aprovizionarea în întregul bloc comunitar.
Măsura ar ajuta Europa să-și reducă dependența de mineralele chinezești folosite în tehnologii critice, precum bateriile și tehnologiile verzi, și să fie mai puțin vulnerabilă la scăderile de preț ale elementelor critice, a explicat Mohammed Chahim, eurodeputat social-democrat olandez și inițiatorul propunerii.
„Proiectele europene sunt foarte sensibile la piață și la prețurile globale, iar prețurile globale pot fi manipulate de actorii globali”, a declarat el.
SUA și Japonia, două țări care au investit pentru a-și asigura aprovizionarea cu astfel de minerale, „sunt mult mai puțin vulnerabile”, a subliniat Chahim.
Administrația Trump a cheltuit sume uriașe pentru dezvoltarea propriului lanț de aprovizionare, inclusiv prin preluarea de participații la producători de pământuri rare.
Vara trecută, Pentagonul a investit 400 de milioane de dolari pentru a prelua o participație de 15% la MP Materials, producător american de pământuri rare, la care s-a adăugat un împrumut de 150 de milioane de dolari.
Totodată, a semnat un acord pe zece ani prin care a stabilit un preț minim de 110 dolari pe kilogram pentru neodim-praseodim – o combinație de pământuri rare folosită la fabricarea magneților permanenți pentru tehnologii precum vehiculele electrice și robotica – stocat sau vândut de MP Materials.
Abordarea agresivă a SUA în construirea rezervelor de minerale critice i-a făcut pe unii să avertizeze că Europa riscă să rămână în urmă. Bernd Schafer, șeful grupului industrial EIT RawMaterials, a avertizat că există riscul ca SUA „să devină o a doua Chină pentru Europa” în ceea ce privește dependența de metalele din categoria pământurilor rare.
Așa-numitul Centru pentru Materii Prime Critice al UE ar urma să fie finanțat cu 2 miliarde de euro din următorul buget pe termen lung al Uniunii și este gândit după modelul Organizației japoneze pentru Metale și Securitate Energetică, o instituție guvernamentală care urmărește să asigure Japoniei o aprovizionare stabilă și la prețuri accesibile cu energie și minerale.
„Ne-am inspirat din (Japonia). Nu reinventa roata. E mai bine să o copiezi pur și simplu”, a spus Chahim.
Eforturile UE de a-și securiza lanțul de aprovizionare s-au concentrat până acum pe desemnarea unor proiecte strategice în minerit, procesare și reciclare, care beneficiază de autorizare mai rapidă, dar nu au garantată nicio finanțare publică. La începutul acestei luni, UE a selectat 46 de proiecte strategice noi, care se adaugă celor 60 care beneficiază deja de aceste condiții.
Chahim a recunoscut că, pentru a putea concura cu eforturile Japoniei și ale SUA, propunerea ar avea nevoie de mai multe fonduri din partea actorilor privați, a guvernelor naționale și a Băncii Europene de Investiții.
„Dacă rămâne la 2 miliarde de euro, nu îi dau proiectului șanse mari de reușită”, adaugă el.
Comisia Europeană plănuise să propună crearea unui astfel de centru printr-o propunere legislativă în această toamnă, dar inițiativa a fost abandonată.
În schimb, Chahim a făcut un pas neobișnuit și a lucrat cu oficiali și alți eurodeputați la amendamente ample la revizuirea actualei Legi privind materiile prime critice, care stabilește ținte minime pentru minerit, extracție și procesarea mineralelor în UE.
Măsurile propuse pentru crearea agenției și pentru preluarea de participații „în circumstanțe excepționale” au însă nevoie și de aprobarea statelor membre pentru a deveni realitate.
„A existat un anumit scepticism din partea Germaniei, a Spaniei și a altor câteva țări, dar știu că acum cel puțin sunt dispuse să discute”, mai spune Chahim.
