În urmă cu aproape 500 de ani, un dezastru a lovit poporul aztec din Mexic, atunci când oamenii au început să se prăbușească cu febră, dureri de cap și sânge care le curgea din ochi, gură, nas. După trei sau patru zile mureau, scrie The Guardian.
În cinci ani circa 15 milioane de oameni, circa 80% din populație, a murit în urma unei epidemii pe care localnicii au numit-o “cocoliztli”. Cuvântul înseamnă ciumă în limba aztecă. Cauza sa, totuși, a fost pusă la îndoială vreme de aproape 500 de ani. Turnul de cranii umane descoperit în satele din Mexico City aruncă o lumină nouă pe această poveste teribilă.
Luni, oamenii de știință au eliminat variola, rujeola, oreionul și gripa ca posibile caze, identificând o febră enterica tifoidă pentru care au găsit dovezi în ADN-ul dinților victimelor.
"Cauza acestei epidemii a fost dezbatută de mai bine de un secol de istorici și acum suntem în măsură să furnizăm dovezi directe prin folosirea ADN-ului antic pentru a contribui la o întrebare istorică de lungă durată", a declarat Ashild Vagene de la Universitatea din Tuebingen în Germania.
