Un partid separatist ce sus
După numărarea a două treimi din voturi, ministerul de interne estima că Noua Alianţă Flamandă - o fracţiune minoră până acum- va obţine 30 din 150 de locuri în parlament, o creştere de 23 mandate, ce a împind creştin-democraţii pe locul doi. Alianţa a furat voturile de la coaliţia premierului Yves Leterme, de creştini democraţi, liberali şi socialişti- toate divizate de fracţiuni vorbitoare de franceză şi olandeză- a cărei trei ani de guvernare au fost marcaţi de numeroase diviziuni lingvistice ce au rămas nerezolvate. Separatiştii flamanzi din partidul N-VA au obţinut 29% din voturi în Flandra. În Flandra, N-VA devansează net partidul creştin-democrat CD&V al actualului premier Yves Leterme, care a obţinut numai 17,5% din voturi, potrivit primelor proiecţii. Partidul liberal flamand Open VLD, care a provocat convocarea alegerilor anticipate, retrăgându-se din guvern la sfârşitul lunii aprilie, s-a clasat pe locul al treilea, cu 14,5% din voturi. Partidul de extremă-dreapta flamand Vlaams Belang a obţinut 12,5% din voturi, conform proiecţiei VRT. Electoratul francofon a votat pentru partidul socialist, care a obţinut 36% din voturi în Wallonia şi la Bruxelles, oraş aflat în Flandra, dar având populaţie majoritar francofonă. Socialiştii îi devansează pe liberalii din partidul MR al ministrului de Finanţe, Didier Reynders, care nu a obţinut decât 24% din voturi, urmat de partidul de centru CDH, cu 16% şi ecologişti, cu 14% din voturi, conform proiecţiilor. Cele mai mari două regiuni ale Belgiei sunt Flandra vorbitoare de flamandă în nord şi regiunea vorbitoare de franceză Wallonia în sud. În Belgia, orice- de la partide politice la transmisii TV, centre de copii sau buletine de vot- sunt în versiuni flamande şi franceze. Chiar şi organizaţii de caritate precum Crucea Roşie şi Amnesty International au capitole separate. Rezultatul alegerilor din Flandra este un avertisment pentru politicienii francofoni de a negocia serios acordare de o guvernare mai mare regiunilor. Bart De Wever, liderul Noii Alianţe Flamande, a cerut "francofonilor să o facă o ţară să funcţioneze. Dacă nu, noi vom face un pas înapoi." Partidul său doreşte o separare a Belgiei, acuzând Wallonia francofonă, regiunea mai săracă a Belgiei, de guvernare proastă ce a dus rata şomajului la dublul celei din Flandra. Dacă va deveni premier al Belgiei- ţară cu 6,5 milioane vorbitori de flamandă şi 4 milioane de francezi- De Wever va trebui să conducă o coaliţie ce va trebui să reducă tonul discuţiilor despre independenţă şi să negocieze o autoguvernare regională a Belgiei.Aceste discuţii au fost amânate timp de ani. Flandra şi Wallonia au deja autonomie în dezvoltare urbană, mediu, agricultură, piaţa muncii, energie,cultură, sport şi alte domenii. Partidele flamande doresc să adauge justiţie, sănătate şi securitate socială. Politicianii francofoni se tem că sfârşitul securităţii sociale ca responsabilitate va marca finalul Belgiei.
Antena3.ro
