În ultimele luni, internetul a fost invadat de ceea ce tot mai mulți analiști numesc „AI slop” – conținut creat automat de inteligența artificială, ieftin, superficial și, de cele mai multe ori, înșelător. Fenomenul este văzut ca o evoluție a clasicului spam, dar cu un impact mult mai mare, scrie news.yahoo.com.
Cum arată „AI slop”
La fel ca spam-ul din anii 2000, ”AI slop” este conținut de slabă calitate, dar mult mai ușor de produs datorită unor instrumente precum ChatGPT sau Midjourney. Și, la fel ca buruienile, dacă nu este controlat, se răspândește rapid și sufocă rețelele sociale, magazinele online sau chiar presa.
Îl putem regăsi sub diferite forme:
-
postări pe social media,
-
cărți vândute pe Amazon,
-
melodii generate pe Spotify,
-
articole de presă din surse obscure (sau, uneori, chiar din publicații respectabile),
-
imagini sau studii „științifice” fabricate.
Exemple deja verificate
Organizația Snopes, care verifică dezinformarea online de la începuturile internetului, analizează constant conținut generat de AI din 2023 încoace.
Potrivit acesteia, pe internet circulă adesea informații false despre diferite celebrități care fac fel și fel de lucruri bune. De exemplu, în vara lui 2025, au circulat masiv povești false despre fostul jucător NFL Peyton Manning, prezentat ca un „erou” datorită unor fapte bune inventate.
Și animalele apar deseori în conținutul de tip AI slop. De exemplu, o mulțime de videoclipuri cu iepuri și ratoni pe trambuline au devenit virale, dar s-au dovedit a fi complet false.
Iar politicienii nu scapă nici ei: de la discursuri inventate, până la fotografii manipulate cu Donald Trump sau Barack Obama, multe dintre ele au fost generate de AI și apoi distribuite ca „dovezi reale”.
De ce apare acest fenomen
Jurnaliștii de la 404 Media spun că ”AI slop” nu este creat pentru oameni, ci pentru algoritmi. Strategia e simplă: un „atac de tip forță brută”, adică publicarea unei cantități uriașe de conținut până când o postare prinde viralitate.
De aceea, după ce un clip cu Peyton Manning a devenit viral, internetul a fost imediat inundat cu alte zeci de „fapte bune” inventate despre el. Totul pentru trafic, like-uri și bani.
”AI slop” ca afacere
Un articol din New York Magazine, din 2024, a arătat cum mulți producători de conținut AI – au transformat fenomenul într-un ”side hustle”. Ei publică diferite cărți generate pe Amazon, muzică pe Spotify pentru redevențe sau articole pe bloguri pline de reclame.
Mai mult decât atât, unele rețele sociale îi și plătesc pe creatori, ceea ce a fost descris ca un motiv în plus pentru ”AI slop”.
Sumele nu sunt mari (de ordinul sutelor de dolari), dar în țări ca India, Vietnam sau Filipine devin atractive. Multe „știri” false verificate de Snopes au legături cu site-uri înregistrate în astfel de regiuni.
Efectele reale
Problema este că acest „AI slop” îngreunează accesul la informații autentice. Pentru companii și utilizatori devine mai greu să distingă ce e real și ce nu.
Un exemplu grav: în timpul Uraganului Helene din 2024, internetul a fost inundat de imagini false generate de AI cu pagubele produse de furtună. Jurnaliștii au arătat că această avalanșă de conținut a încurcat chiar și echipele de salvare, care folosesc social media pentru a decide unde să intervină.
Mai mult, fenomenul poate duce la oboseală informațională. Așa cum a scris un editorialist în Forbes: „Când oamenii simt că nu mai pot avea încredere în nimic, preferă să renunțe complet la verificare. E mai ușor să nu-ți pese decât să consumi energie pentru a deosebi adevărul de fals.”
Ştiri video recomandate
