Era o zi ploioasă de noiembrie. Hagi se retrăsese din activitate şi cu el o întreagă generaţie în aplauzele unei ţări întregi. Acum, Hagi se afla pe bancă şi tinerii săi urmaşi dădeau primul lor examen fotbalistic important. Lobonţ, Contra, Chivu, Mutu sau Ghioane ieşeau la încălzire pe o ploaie mocănească. România fiebea însă pentru ei. Numai că tinereţea, şi a antrenorului şi a jucătorilor, şi-a spus cuvântul şi meciul s-a terminat 1-1, insuficient pentru a trece de Slovenia şi a ajunge la Cupa Mondială. Era noiembrie 2001.
Citiţi articolul în REVISTA PRESEI
