Codul Enigma, celebrul cifru nazist care a dat bătăi de cap celor mai străluciți matematicieni ai secolului trecut și care a fost descifrat cu eforturi uriașe de Alan Turing și echipa sa, ar fi astăzi o problemă minoră pentru un computer modern, susțin cercetătorii, potrivit The Guardian.
Folosind o mașinărie electro-mecanică cu trei rotoare, un reflector și un panou de conectare, dispozitivul Enigma genera zilnic milioane de combinații posibile de coduri – aparent imposibil de spart fără cheia zilei. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, aliații au reușit să spargă codul cu ajutorul unor mașini speciale, „Bombes”. Chiar și așa, procesul era anevoios și presupunea o cursă contra cronometru.
„Enigma nu ar rezista în fața statisticii și calculului modern,” afirmă profesorul Michael Wooldridge, expert în inteligență artificială la Universitatea Oxford.
Potrivit acestuia, astăzi, algoritmii moderni și puterea de procesare a centrelor de date ar termina „munca brută” a acelor mașini rudimentare într-o fracțiune de secundă. AI-ul, tehnologie la care Turing însuși a pus bazele teoretice, ar recrea cu ușurință logica „bombelor”, iar computerele moderne ar parcurge toate combinațiile posibile fără niciun efort.
„Puterea centrelor de date de azi ar fi de neconceput pentru Turing. Enigma nu ar avea nicio șansă,” spune Wooldridge.
Un exemplu notabil: un experiment anterior a folosit un AI antrenat pe poveștile fraților Grimm și 2.000 de servere virtuale pentru a descifra un mesaj codificat în doar 13 minute.
Totuși, dacă Enigma ar fi ușor de spart astăzi, nu același lucru se poate spune despre sistemele moderne de criptare precum RSA (bazat pe factorizarea numerelor prime foarte mari), care rămâne sigur – cel puțin până când computerele cuantice își vor atinge potențialul teoretic.
„Să poți sparge Enigma în timpul războiului, când era considerat de necucerit, a fost o performanță uriașă,” subliniază dr. Mustafa A Mustafa, expert în securitate informatică. „Cine știe ce s-ar fi întâmplat dacă nu reușeam la timp.”
