Guvernul chinez își împinge cetățenii să adopte inteligența artificială. Acum se confruntă cu o problemă pe care a creat-o, în parte, chiar el: dependența excesivă de această tehnologie, scrie The New York Times.
Presa de stat a publicat povești cu valoare de avertisment. Un fermier a pierdut aproximativ 10 hectare de răsaduri după ce a cerut sfatul unei aplicații de IA. Unii copii s-au atașat atât de mult de chatboți, încât le cer părinților să vorbească la fel ca ei. Iar micro-dramele generate de IA au personaje care par copiate la indigo unele după altele.
Aceste cazuri, și altele, au stârnit îngrijorare în China. Grăbindu-se să recupereze decalajul față de SUA în domeniul IA, țara se lovește de efectele adverse ale noii tehnologii. Aceasta este acuzată că subminează relațiile interumane și că le răpește oamenilor capacitatea de a judeca limpede. Guvernul, care vrea să controleze modul în care este folosită tehnologia, a răspuns cu noi reglementări și ghiduri judiciare privind utilizarea și abuzul de IA.
Potrivit analiștilor, reacția arată cum încearcă Partidul Comunist aflat la putere să echilibreze două obiective: ambiția de a răspândi pe scară largă IA și dorința de a evita orice ar putea afecta ordinea socială.
Partidul „își dă seama că, pe măsură ce dezvoltă tehnologia, vor apărea tot mai multe provocări sociale cu care va trebui să se confrunte”, a declarat Scott Singer, cercetător și codirector al China A.I. Initiative din cadrul Carnegie Endowment for International Peace. „Partidul devine sensibil în orice domeniu în care simte că tehnologia evoluează într-un mod care ar putea perturba fundamental stabilitatea socială”.
Singer a explicat că partidul este deosebit de sensibil la perturbările provocate nu doar relațiilor interumane, ci și pieței muncii, în condițiile în care IA amenință să înlocuiască lucrătorii.
Îngrijorarea legată de utilizarea excesivă este împărtășită și de cetățenii chinezi. Mulți consideră răspândirea tehnologiei inevitabilă, chiar dacă îi pun la îndoială beneficiile și s-au săturat să o vadă peste tot.
Xie Tong, designer grafic la o agenție de consultanță din Beijing, folosește IA în propria muncă și nu-și mai poate imagina viața fără ea. Dar o disperă faptul că dă de IA la tot pasul: în reclamele din metrou, pe drumul spre serviciu, și în lucrările colaboratorilor externi de la birou, care s-au bazat evident pe IA.
„E ca o căsnicie în care îți blestemi partenerul, dar nu-l poți părăsi”, spune ea.
Limite pentru prietenii virtuali
O vreme, campania Chinei pentru IA a dus la un boom al aplicațiilor de companie virtuală. Unele ofereau parteneri romantici, altele tutori personali sau avatare IA ale membrilor familiei.
Într-o țară care se confruntă deja cu o populație în scădere și o natalitate la minim istoric, proliferarea acestor aplicații a stârnit îngrijorarea Beijingului că IA ar putea înlocui relațiile umane. Presa de stat a citat experți potrivit cărora oamenii ar putea ajunge curând să se descurce greu în interacțiunile reale. Rapoartele au invocat un sondaj din 2025 al Centrului de Cercetare pentru Tineret și Copii din China, realizat pe peste 8.500 de minori. Peste 20% dintre aceștia „voiau să vorbească doar cu IA și nu voiau să vorbească cu oameni reali”.
Aceeași teamă o au și unii părinți. Vivian Lyu, mamă casnică din Hangzhou, i-a prezentat acum doi ani fiicei sale Polly, pe atunci în vârstă de 5 ani, aplicația Doubao. Este un asistent IA dezvoltat de ByteDance, compania-mamă a TikTok.
În scurt timp, fetița vorbea aproape zilnic cu IA și cu un companion personalizat din aplicație. La început, Lyu a considerat că IA se pricepe să o țină ocupată pe Polly cât timp ea se ocupa de treburile casei.
„Când simți că nu ai de ales, folosești Doubao”, explică ea.
Cu timpul însă, Polly a început să ceară Doubao în loc să caute activitățile care o interesau înainte, precum joaca cu alți copii sau desenul. Lyu s-a temut că chatbotul îi distorsionează fiicei sale înțelegerea despre cum funcționează relațiile. Uneori, spune ea, Polly vorbea cu Doubao într-un mod „foarte egocentric, de tipul «fac ce vreau eu»”.
În iulie, guvernul a impus limite pentru companionii IA. Platformele sunt obligate să intervină dacă utilizatorii dau semne de dependență nesănătoasă. Potrivit noilor reguli, platformele trebuie să intervină și dacă utilizatorii manifestă semne de autovătămare.
Regulile au interzis, de asemenea, relațiile virtuale dintre chatboți și minori. ByteDance a fost astfel nevoită să închidă funcția din Doubao care permitea crearea de companioni.
Polly nu mai are acces la companionul ei IA personalizat, dar vorbește în continuare cu chatbotul Doubao, spune mama ei. Lyu s-a gândit să-i interzică fiicei sale să folosească chatboți. A concluzionat însă că un asemenea pas i-ar putea îngreuna lui Polly adaptarea la tehnologie pe măsură ce crește. Așa că i-a limitat timpul petrecut cu chatbotul la o oră pe zi.
„Speranța mea este ca ea să înțeleagă de mică faptul că aceste produse electronice, sau toate aceste lucruri legate de IA, sunt doar niște unelte”, crede Lyu.
Probleme din lumea reală
Ca multe alte țări, China se confruntă cu problema așa-numitei alfabetizări în IA: înțelegerea modului în care funcționează tehnologia și a limitelor ei. În ultimele luni, presa a documentat tot mai multe incidente provocate de oameni care au avut încredere oarbă în IA.
În august, un drumeț a rămas blocat în vârful unui munte după ce instrucțiunile generate de IA l-au lăsat fără echipamentul potrivit. Mai devreme în vară, în mai multe cazuri separate, oameni s-au îmbolnăvit după ce au mâncat ciuperci otrăvitoare pe care IA le identificase greșit. Printre ei, un băiat de 9 ani care a stat opt zile în spital.
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al unui fermier din provincia Anhui, în estul țării. În iulie, acesta a pierdut aproximativ 10 hectare de răsaduri de susan după ce a urmat un plan de tratament cu pesticide întocmit de un asistent IA.
Fermierul, în vârstă de 67 de ani, identificat în presă doar după numele de familie, Wu, a pierdut recolte în valoare de 150.000 de yuani, aproximativ 22.000 de dolari. Potrivit rapoartelor, IA îi recomandase un erbicid care s-a dovedit nepotrivit.
Cotidianul People's Daily, portavocea Partidului Comunist, a susținut într-un comentariu că IA folosită în domenii precum agricultura ar trebui să se bazeze exclusiv pe informații provenite din surse autorizate.
Publicația a cerut, de asemenea, ca fermierii să fie instruiți în „gândirea critică față de sugestiile IA, ajutându-i să se transforme din simpli executanți pasivi ai tehnologiei în participanți activi, capabili să controleze uneltele”.
Reacții împotriva „hranei” ieftine generate de IA
IA a devenit omniprezentă și în micro-drame, serialele scurte și melodramatice, extrem de populare, create pentru vizionarea pe telefonul mobil. În primele opt luni ale anului, peste 90% dintre cele 430.000 de micro-drame lansate în China au fost generate de IA, a anunțat guvernul la sfârșitul lui septembrie.
Aceste seriale pot fi produse ieftin, în câteva minute, fără camere, fără echipe de producție și fără actori. Au fost însă criticate pentru calitatea slabă și pentru că le iau oamenilor locurile de muncă.
Un articol publicat în august în Beijing Youth Daily, publicația oficială a Ligii Tineretului Comunist, se plângea că firmele de producție scot pe bandă rulantă micro-drame create de IA, cu personaje plictisitoare și interschimbabile.
Unele voci influente au mers până la a anunța că vor boicota micro-dramele generate integral de IA.
Hu Xijin, fostul redactor-șef al publicației de stat Global Times, le-a spus recent celor 25 de milioane de urmăritori ai săi de pe rețeaua socială Weibo că nu va urmări astfel de seriale, pentru a evita „să ne umplem timpul liber cu hrană ieftină generată de IA, ca furajul pentru porci”.
