Părinții din România au libertatea de a alege prenumele copilului, însă această alegere nu este nelimitată. Legea interzice înregistrarea unor nume de copii considerate indecente, ridicole sau care ar putea afecta ordinea publică, bunele moravuri ori interesele copilului. Nu există însă o listă oficială cu nume interzise, iar decizia se ia în funcție de fiecare situație în parte.
Regulile sunt prevăzute în Codul civil și în Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă. Potrivit acestora, ofițerul de stare civilă are obligația să refuze motivat înregistrarea unui prenume care se încadrează în categoriile prevăzute de lege.
Ce nume de copii sunt interzise în România
Legislația românească nu stabilește o listă de prenume care nu pot fi atribuite copiilor. În schimb, sunt prevăzute câteva criterii generale în baza cărora un nume poate fi refuzat.
Articolul 84 din Codul civil interzice înregistrarea prenumelor indecente, ridicole și a altora asemenea, dacă acestea sunt de natură să afecteze ordinea publică, bunele moravuri sau interesele copilului.
Aceeași regulă apare și în articolul 15 din Legea nr. 119/1996, care stabilește că ofițerul de stare civilă trebuie să refuze motivat înregistrarea unor astfel de prenume și să comunice în scris decizia persoanei care declară nașterea.
Prin urmare, nu orice prenume neobișnuit sau foarte rar este automat interzis. Faptul că un nume este străin, modern sau mai puțin întâlnit nu reprezintă, în sine, un motiv de refuz. Criteriul prevăzut de lege este legat de caracterul numelui și de posibilele efecte asupra copilului.
Cine decide dacă un nume este acceptat sau nu
Prima decizie îi aparține ofițerului de stare civilă care înregistrează nașterea. Acesta verifică documentele și trebuie să aplice prevederile legale atunci când analizează prenumele ales de părinți.
Dacă apreciază că numele este indecent, ridicol sau poate afecta interesele copilului, ofițerul nu îl va înregistra. Refuzul trebuie să fie motivat și comunicat în scris, nu poate fi o simplă decizie verbală sau bazată doar pe preferința personală a funcționarului.
Potrivit informațiilor publicate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, dacă ofițerul refuză înscrierea prenumelui, iar părinții nu doresc să aleagă un altul, se urmează procedura similară celei aplicate atunci când părinții nu se înțeleg asupra numelui copilului. În această situație intervine instanța de tutelă.
Așadar, părinții nu pot impune automat înregistrarea unui prenume doar pentru că l-au ales, dar nici refuzul nu ar trebui să rămână o decizie nemotivată.
Câte prenume poate avea un copil în România
Legea stabilește și o limită clară în privința numărului de prenume. Din 2 mai 2022, prenumele declarat la înregistrarea nașterii nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte.
Regula a fost introdusă prin modificarea Legii nr. 119/1996, odată cu adoptarea Legii nr. 105/2022.
Dacă prenumele trecut în certificatul medical constatator al nașterii nu corespunde cu cel declarat verbal sau este format din mai mult de trei cuvinte, actul de naștere se întocmește pe baza unei declarații scrise și semnate de ambii părinți.
Există și o situație specială: dacă părinții nu se înțeleg asupra prenumelui copilului născut viu, legea prevede înregistrarea prenumelui trecut în certificatul medical constatator al nașterii. Dacă acesta are mai mult de trei cuvinte, în actul de naștere vor fi înscrise doar primele trei.
Alegerea prenumelui este, așadar, o decizie a părinților, însă aceasta trebuie să respecte limitele stabilite de lege. Regulile urmăresc să împiedice atribuirea unor nume care ar putea afecta interesele copilului sau ar putea intra în contradicție cu ordinea publică și bunele moravuri.
