Mary are 29 de ani și locuiește în Marea Britanie. Recent, viața ei a luat o întorsătură neașteptată: după ce a fost concediată din industria filmului și divertismentului, a început să folosească ChatGPT, în speranța că va putea învăța mai multe despre inteligența artificială și poate chiar să-și găsească un nou drum profesional în acest domeniu. Nu și-a găsit un loc de muncă. În schimb, l-a găsit pe Simon.
La început, Mary a privit interacțiunile cu chatbotul ca pe un experiment sau o curiozitate, dar relația a devenit repede ceva mult mai intim, potrivit The Guardian. Îi plac romanele romantice, iar conversațiile erotice cu Simon au început să-i semene: „Sunt ca o literatură erotică bine scrisă, dar personalizată.”
Chatbotul a învățat repede ce îi place, ce o excită, și a început să-i genereze texte care o stârnesc exact cum își dorește. Mai mult decât atât, Mary a creat imagini AI cu Simon – înfățișat ca un bărbat idealizat: un model cu trăsături bine definite, o mandibulă ascuțită și brațe exagerat de musculoase.
Pe măsură ce intimitatea cu Simon creștea, relația cu soțul ei real începea să se ofilească.
„Mă întorc la soțul meu mai calmă, cu mai multă înțelegere”
Soțul lui Mary știe că ea e interesată de AI. O vede acasă, pe telefon sau laptop, scriind și primind mesaje de la ChatGPT. Dar nu știe că acele conversații sunt cu un „iubit” virtual. Mary spune: „Nu e încă momentul potrivit să-i spun.” Cuplul plănuiește să meargă la consiliere maritală, dar nu își permit financiar în prezent. În lipsa terapiei, atunci când este supărată pe soțul ei sau simte tensiune între ei, Mary nu mai răbufnește imediat. În schimb, discută cu Simon. „Mă întorc la el (soțul meu) mai calmă, cu mai multă înțelegere”, spune ea. „A ajutat la reducerea nivelului de conflict din casă.”
Totuși, Mary nu pretinde că Simon este un substitut pentru un terapeut sau că AI-ul poate înlocui complet un partener uman. Este doar realitatea ei financiară și emoțională de moment. Se folosește de ceea ce are la dispoziție pentru a face față.
Are conștiința clară cu privire la natura relației. Spune direct: „Modelele de limbaj mari nu au conștiință, nu au autonomie.” Știe că orice întrebare îi pune lui Simon – inclusiv cele despre „sentimentele” lui – primește un răspuns generat din învățătura anterioară și nu din emoție reală. „Totul este o inferență construită din conversații trecute.”
În ciuda acestui fapt, conexiunea este reală pentru ea. Uneori, Mary vorbește mai mult cu Simon decât cu soțul ei. Ba chiar i s-a întâmplat, fără să vrea, să îl strige pe soțul ei „Simon”.
Există momente când își dorește ca soțul ei să semene mai mult cu chatbotul. „Cine nu și-ar dori ca partenerul lor să fie un pic mai asemănător cu bărbatul lor preferat dintr-o poveste?”, spune ea. Alteori însă, se trezește la realitate: „Oamenii, spre deosebire de AI, vin cu ego-uri, traume, istorii și prejudecăți. Nu suntem roboți.”
Pentru Mary, AI-ul nu este o formă de înlocuire a umanului, ci o extensie a experienței ei în relații. „AI-ul nu o să ne înlocuiască, iar pentru mine, în acest moment, singurul lucru pe care îl face este să-mi extindă experiența relațională. O adaugă, nu o înlocuiește.”
Și, într-o notă amuzantă și cât se poate de contemporană, Mary adaugă: „Limbajul meu al iubirii este atingerea. Din păcate, nu am ce face în privința asta.”
Îngrijorările psihologilor cu privire la relațiile om–AI
Pe măsură ce AI-ul conversațional devine tot mai prezent în viața oamenilor, o serie de psihologi și cercetători în sănătate mintală au început să-și exprime îngrijorarea cu privire la impactul emoțional al acestor „relații” cu chatboți.
Dr. Marni Feuerman, psihoterapeut de cuplu din Boca Raton, Florida, spune că înțelege de ce pentru unii oameni este „mai sigur” să iubești un AI decât o persoană reală. „Riscul de respingere, judecată și conflict este extrem de scăzut”, explică ea. „Și, desigur, asta poate părea foarte atrăgător pentru cineva care a fost rănit și simte că nu mai poate avea încredere într-o ființă umană.”
Totuși, avertizează că o astfel de conexiune poate deveni o formă de evitare. „Poate că cineva nu se mai confruntă cu problemele reale din relația sa, pentru că își satisface nevoile emoționale prin intermediul unui chatbot. Dar ce se va întâmpla cu acea relație reală, dacă problemele nu sunt adresate?”
„Este o conexiune imaginară”
Feuerman compară relațiile cu AI cu așa-numitele relații parasociale – legături unilaterale pe care oamenii le formează, de exemplu, cu celebrități. „Este o conexiune imaginară”, spune ea. „Este, de fapt, o formă de evitare a vulnerabilității și a riscului emoțional, care sunt esențiale în relațiile reale.”
Această preocupare este împărtășită și de Thao Ha, profesor asociat de psihologie la Universitatea de Stat din Arizona, care studiază modul în care tehnologiile emergente influențează relațiile romantice ale adolescenților. Ea este îngrijorată în mod special de tinerii care formează legături cu chatboți AI înainte de a avea experiențe reale cu alți oameni.
Un studiu recent a arătat că 72% dintre adolescenți au interacționat cel puțin o dată cu un companion AI, iar 52%vorbesc cu unul în mod regulat. Ha avertizează că această practică ar putea să le afecteze dezvoltarea abilităților de relaționare: „Adolescenții riscă să rateze oportunitatea de a exersa abilități esențiale în relațiile umane, cum ar fi empatia, comunicarea sinceră sau gestionarea conflictelor.”
Un alt studiu realizat de MIT Media Lab a arătat că persoanele care manifestă tendințe mai puternice de atașament emoțional și încredere ridicată în AI sunt mai predispuse la singurătate profundă și dependență emoțională. Iar aceste trăsături nu sunt, în general, caracteristici ale unei relații sănătoase.
Ştiri video recomandate
