Dacă locuiești în orașe precum Phoenix, Houston sau Miami, unde temperaturile trec frecvent de 32–33 de grade Celsius, nu doar că transpiri din cap până-n picioare. Este posibil să îmbătrânești mai repede decât oamenii din zone mai răcoroase. Aceasta este concluzia unui număr tot mai mare de cercetări care sugerează că expunerea prelungită la căldură extremă poate accelera îmbătrânirea biologică la nivel celular, uneori într-un mod comparabil cu fumatul sau consumul excesiv de alcool, scrie National Geographic.
„Studiul nostru a arătat că oamenii care locuiesc în zone cu căldură extremă aveau o vârstă biologică cu până la 14 luni mai mare decât cei care trăiesc în regiuni mult mai răcoroase”, spune Eun Young Choi, gerontolog la USC Leonard Davis School of Gerontology și coautor al unuia dintre cele mai recente studii. Mai surprinzător este că acest efect s-a menținut chiar și după ce s-au luat în calcul veniturile, stilul de viață și condițiile de sănătate.
Dar căldura extremă nu amenință doar longevitatea. Ea poate reduce calitatea vieții și crește riscul de boli cronice, în timp ce organismul se străduiește să se răcorească.
„Expunerea prelungită la căldură extremă poate afecta multiple sisteme de organe”, explică Amit Shah, geriatru la Mayo Clinic.
Sistemul cardiovascular, de exemplu, trebuie să muncească mai mult pentru a trimite sânge către piele, ceea ce forțează inima să bată mai repede. Sistemul nervos poate fi suprastimulat, declanșând amețeli, confuzie și pierderi de memorie. Rinichii sunt solicitați să conserve apa, crescând riscul de deshidratare și leziuni renale. Iar sistemul imunitar poate inunda organismul cu substanțe inflamatorii, imitând un răspuns de tip infecțios.
Aceste reacții sunt utile pe termen scurt, dar devin nocive când expunerea este constantă.
„E ca un motor de mașină care merge mereu la turație prea mare. În cele din urmă, stresul constant face ca piesele să se deterioreze mai repede decât ar trebui”, spune Adedapo Iluyomade, cardiolog preventiv la Miami Cardiac & Vascular Institute.
Cum te îmbătrânește prematur căldura
Daunele provocate de căldură nu se limitează la organele majore. Oamenii de știință descoperă acum că temperaturile ridicate pot modifica modul în care funcționează genele noastre. Căldura cronică acționează ca un factor de stres biologic, declanșând inflamație, leziuni oxidative și dezechilibre hormonale.
„În timp, aceste răspunsuri repetate la stres pot schimba modul în care se comportă genele tale. În loc să ajute organismul să se adapteze, căldura cronică poate uza sisteme-cheie și accelera declinul asociat vârstei”, spune Iluyomade.
Acest proces se produce parțial prin ceea ce se numește îmbătrânire epigenetică - o formă de îmbătrânire internă care poate depăși vârsta cronologică.
Un studiu publicat în 2025 în Science Advances, co-semnat de Choi, analizează modul în care căldura extremă afectează adulții vârstnici folosind un instrument numit ceas epigenetic, care estimează vârsta biologică pe baza metilării ADN-ului - „etichetări” chimice ce reglează activitatea genelor.
„Astfel de schimbări epigenetice pot persista mult după ce un factor de stres din mediu, precum căldura extremă, a dispărut. În unele cazuri, corpul ‘își amintește’ stresul într-un mod care nu este deloc util - sau chiar dăunător - mai târziu în viață”, explică Choi.
„Când corpul tău experimentează stres în doze mici, de obicei se adaptează și devine mai rezistent. Dar cu stres cronic sau extrem, cum este expunerea repetată la căldură, această memorie poate deveni maladaptativă”, spune Tochi Iroku-Malize, șefa secției de medicină de familie la Northwell Health din New York.
Această memorie epigenetică maladaptativă nu e doar teorie.
„Am descoperit modificări extinse și de lungă durată ale metilării ADN-ului, în special în gene legate de inflamație, metabolism, funcția imunitară și repararea celulară. În timp, asta poate perturba răspunsul corpului la provocări viitoare precum infecțiile, solicitarea cardiovasculară - sau procesul normal de îmbătrânire”, explică Choi.
Un alt studiu publicat în Environment International, care a analizat sângele a peste 900 de adulți, a ajuns la concluzii similare.
„Oamenii expuși la temperaturi medii mai ridicate luni și ani de zile aveau celule sanguine care arătau biologic mai îmbătrânite. Mesajul pentru medicii din zonele calde este că trebuie să privească dincolo de insolație și deshidratare - pentru că traiul în căldură poate crește treptat riscul de probleme asociate vârstei”, spune Wenli Ni, coautor și epidemiolog la Harvard T.H. Chan School of Public Health.
Dar există și vești bune
Încă există multe necunoscute.
„Deși aceste studii sunt convingătoare, ele sunt observaționale. Nu putem dovedi definitiv că căldura provoacă aceste schimbări - doar că există o asociere puternică”, subliniază Iluyomade.
În plus, expunerea la nivel individual este greu de măsurat: cineva care stă mai mult în aer condiționat într-un climat cald poate fi mai puțin expus decât cineva dintr-o zonă mai răcoroasă, dar fără acces la răcire.
„Nu știm încă nici cât de repede se acumulează aceste efecte adverse - sau dacă pot fi inversate”, adaugă Choi.
Nu toată lumea e la fel de vulnerabilă.
„Oamenii care trăiesc de generații în regiuni calde și uscate dezvoltă adesea adaptări fiziologice – cum ar fi o transpirație mai eficientă și o reglare mai bună a fluxului sanguin”, spune Choi.
Totuși, chiar și în aceste comunități, în timpul valurilor de căldură, cresc cazurile de demență și decesele cardiovasculare, semn că adaptarea are limite.
Cum putem reduce efectele căldurii asupra îmbătrânirii premature
Partea bună este că efectele nocive ale căldurii nu sunt inevitabile. Chiar dacă trăiești într-un climat foarte cald, multe dintre impacturile biologice negative pot fi reduse prin strategii comportamentale și de mediu.
„Aerul condiționat nu este un lux în climatele cu căldură extremă - este o necesitate pentru sănătate, mai ales pentru adulții peste 50 de ani. Chiar și răcirea unei singure camere poate oferi o protecție semnificativă”, spune Iluyomade.
Programarea expunerii este, de asemenea, esențială.
„Evitați să stați afară între orele 10:00 și 16:00. Căutați umbră, purtați pălării și oferiți-i corpului pauze de la ‘cuptorul’ de afară”, recomandă Ni.
Hidratarea joacă un rol crucial.
„Dacă simți sete în timp ce ești expus la căldură, ești deja în urmă”, avertizează Iluyomade.
Pentru cei mai vulnerabili – vârstnici, copii și persoane cu boli cronice – sprijinul comunitar este vital.
„Unul dintre cei mai buni factori de protecție împotriva expunerii la căldură, observat în sănătatea publică, este rețeaua socială. Vecinii care au grijă unii de alții și se asigură că cei vulnerabili au resursele necesare pentru a se proteja”, spune Amruta Nori-Sarma, director adjunct la Center for Climate, Health, and the Global Environment de la Harvard Medical School.
De asemenea, designul urban joacă un rol important.
„Chiar și mici schimbări - cum ar fi bănci la umbră în stațiile de autobuz sau plantarea mai multor copaci - pot avea un impact major”, spune Choi.
„Fiecare petic de verdeață răcorește și ajută la menținerea sănătății tuturor”, completează Ni.
În final, nu este vorba doar de confort, ci de protejarea sănătății pe termen lung într-o lume care se încălzește.
„Deși învățăm că căldura poate accelera în tăcere îmbătrânirea la nivel molecular, asta nu înseamnă că rezultatul este bătut în cuie. Cu o planificare mai inteligentă, rețele sociale mai puternice și obiceiuri zilnice care pun accent pe răcorire și hidratare, putem rămâne rezistenți – chiar și pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească”, subliniază Choi.
Ştiri video recomandate
