Numărul paturilor destinate spitalizării continue va fi redus cu 14.000, etapizat, pe parcursul următorilor trei ani, conform unei hotărâri aprobate în şedinţa de miercuri a Guvernului.
În prezent, gradul de ocupare a paturilor pentru spitalizarea continuă este de 51% pentru pacienţii acuţi şi de 60% pentru pacienţii cronici, a precizat miercuri ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria. Specialiştii consideră că rata optimă de ocupare a paturilor la un spital este de aproximativ 80%, a mai spus ministrul Sănătăţii, potrivit Agerpres.
Planul naţional de paturi pentru perioada 2026-2028, aprobat de Guvern, prevede optimizarea numărului de paturi pentru spitalizare continuă finanţate de casele de asigurări de sănătate.
"Acest plan naţional de paturi nu afectează cu nimic calitatea serviciilor medicale efectuate de aici încolo în unităţile sanitare cu paturi. Dacă media UE este de 511 paturi la 100.000 de locuitori, România are o medie de 728 de paturi la 100.000 de locuitori. Suntem pe podium, pe locul trei, ca şi număr ridicat de paturi la 100.000 de locuitori", a spus Cseke Attila.
Hotărârea de guvern va intra în vigoare la data de 1 mai. Ministrul interimar a subliniat că planul naţional asigură "predictibilitate, stabilitate şi eficienţă" în domeniul spitalizării continue. El a adăugat că proiectul de act normativ s-a aflat în transparenţă timp de 40 de zile, pe site-ul Ministerul Sănătăţii.
"În ultimii ani se observă o scădere semnificativă a ratei de ocupare, inclusiv la spitalele judeţene. În afara Spitalului de Urgenţă din Bucureşti, la celelalte spitale de urgenţă din ţară, niciun spital de urgenţă din afara Bucureştiului nu are o rată de ocupare care depăşeşte 70%. Una dintre modalităţile de finanţare în sistemul sanitar este aceea care ia în considerare numărul de paturi. Este evident că este ineficient să închei contract de furnizare de servicii medicale pentru 100 de paturi când tu ştii că rata de ocupare este undeva la 50-60 de paturi în spitalul respectiv sau poate chiar mai puţin", a spus ministrul Sănătăţii.
Cseke a adăugat că la finalul anului trecut au fost în contractare 116.650 de paturi, dintre care 94,8% sunt paturi contractate cu spitale publice, iar 5,2% sunt paturi din spitale private.
"Această tendinţă de reducere a numărului de paturi (...) are în vedere şi ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani şi anume investiţiile care au fost în sistemul spitalicesc din România: dotările, echipamentele noi, tehnologiile noi, medicamentele noi introduse, pe de o parte, respectiv o creştere exponenţială importantă a spitalizării de zi, care înseamnă că rezolvi în acea zi problema medicală a pacientului şi nu trebuie să îl spitalizezi continuu", a spus el.
În acest sens, Cseke a explicat că în anul 2024, un total de 6 milioane de pacienţi au fost spitalizaţi pentru o zi, ceea ce a reprezentat o creştere de 15% faţă de 2023.
"Distribuirea pe judeţe a acestui număr de paturi se face prin ordinul ministrului Sănătăţii, care se elaborează pe baza indicatorilor de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de la Ministerul Sănătăţii. Adică se ia gradul de ocupare pe 2025, la finalul anului, pe fiecare spital, pe fiecare judeţ şi se va propune o aplicare în teritoriu a acestui Plan Naţional de Paturi. Aşa s-a făcut întotdeauna, nu este pentru prima dată", a arătat el.
Ministrul Cseke Attila a subliniat că planul naţional nu se aplică pentru paturile destinate pacienţilor aflaţi în executarea unor măsuri educative sau măsuri de siguranţă, dar nici penitenciarelor-spital sau spitalelor care oferă îngrijiri paliative. La toate aceste categorii de spitale, rata de ocupare este de aproape 100%.
Ştiri video recomandate
