A început proiectul științific care își propune să creeze de la zero blocurile fundamentale ale vieții umane — un demers considerat o premieră la nivel global. Până acum, astfel de cercetări au fost tabu, din cauza temerilor că ar putea duce la apariția „bebelușilor la comandă” sau la modificări imprevizibile pentru generațiile viitoare.
Însă Wellcome Trust, cea mai mare organizație caritabilă medicală din lume, a decis să finanțeze începutul proiectului cu 10 milioane de lire sterline, susținând că beneficiile potențiale depășesc riscurile. Scopul este accelerarea dezvoltării unor tratamente pentru boli considerate în prezent incurabile, scrie BBC.
„Cerul e limita”
Dr. Julian Sale, cercetător la Laboratorul de Biologie Moleculară al MRC din Cambridge și membru al echipei, a declarat pentru BBC că proiectul reprezintă „următorul salt uriaș în biologie”.
„Cerul este limita. Ne gândim la terapii care pot îmbunătăți viața oamenilor pe măsură ce îmbătrânesc, o îmbătrânire mai sănătoasă, cu mai puține boli”, a explicat el. „Vrem să folosim această tehnologie pentru a crea celule rezistente la boli, care ar putea fi utilizate pentru regenerarea unor organe afectate precum ficatul, inima sau chiar sistemul imunitar”.
Temeri legate de folosirea abuzivă a cercetării
Criticii avertizează însă că proiectul deschide poarta către intenții mai puțin etice, precum modificarea genetică a oamenilor în scopuri neclare sau chiar periculoase.
„Ne place să credem că toți oamenii de știință lucrează pentru binele comun, dar realitatea e că aceste descoperiri pot fi deturnate pentru rău – inclusiv în scopuri militare”, a declarat Dr. Pat Thomas, director al grupului de campanie Beyond GM.
Detaliile proiectului au fost oferite BBC cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la finalizarea Proiectului Genomului Uman — cercetarea care a cartografiat toate moleculele din ADN-ul uman, finanțată în mare parte tot de Wellcome.
De la citirea ADN-ului la reconstruirea lui
Fiecare celulă din corpul nostru conține ADN – molecula ce poartă informația genetică necesară funcționării organismului. ADN-ul e alcătuit din doar patru „litere” — A, G, C și T — care se repetă în diferite combinații și care definesc cine suntem din punct de vedere biologic.
Proiectul Genomului Uman a permis oamenilor de știință să „citească” codul genetic ca pe un cod de bare. Noul proiect, numit Proiectul Genomului Uman Sintetic, duce această capacitate mult mai departe: cercetătorii nu doar că vor citi ADN-ul, ci vor încerca să-l recreeze moleculă cu moleculă, de la zero.
Scopul: construirea unui cromozom uman sintetic
Primul obiectiv este dezvoltarea unor metode pentru a construi blocuri din ce în ce mai mari de ADN uman, până când se va putea crea un cromozom uman sintetic. Cromozomii sunt structuri ce conțin genele care controlează dezvoltarea, repararea și menținerea organismului.
Acestea vor putea fi apoi studiate pentru a înțelege mai bine modul în care funcționează ADN-ul și ce rol joacă în apariția bolilor.
Profesorul Matthew Hurles, directorul Institutului Sanger, care a secvențiat cea mai mare parte a genomului uman, explică: „Construcția ADN-ului de la zero ne permite să testăm cum funcționează cu adevărat, să validăm teorii noi. În prezent, putem face asta doar modificând ADN-ul deja existent în organisme vii”.
Nu se va crea viață sintetică. Deocamdată
Totul va fi realizat în eprubete și recipiente de laborator și nu există intenția de a crea viață sintetică. Însă tehnologia va oferi cercetătorilor un control fără precedent asupra biologiei umane.
„Chiar dacă proiectul are scopuri medicale, nimeni nu poate garanta că descoperirile nu vor fi folosite greșit. Se deschide astfel posibilitatea creării de arme biologice, oameni modificați sau chiar creaturi care conțin ADN uman”, avertizează profesorul Bill Earnshaw, genetician de renume la Universitatea din Edinburgh.
„Duhul a ieșit din lampă. Putem impune restricții acum, dar dacă cineva are tehnologia necesară, nu cred că îl mai putem opri”.
Întrebări etice și economice
Un alt punct sensibil: cine va deține drepturile asupra creațiilor sintetice? Dacă se ajunge la crearea unor organe, părți de corp sau chiar persoane sintetice, companiile care le dezvoltă ar putea revendica proprietatea asupra acestora, atrage atenția Pat Thomas.
„Dacă ajungem să creăm oameni sintetici sau părți de corp, atunci cine îi deține? Cine controlează datele generate de aceste ființe sau organe artificiale?”, se întreabă el.
Ştiri video recomandate
