O analiză amplă a celor 5.000 de ani de civilizație umană susține că un colaps global este iminent, dacă nu este combătută inegalitatea din societăți. „Nu putem stabili o dată pentru Apocalipsă, dar analizând 5.000 de ani de civilizație, putem înțelege traiectoriile pe care ne aflăm astăzi, iar autodistrugerea este cea mai probabilă”, spune Luke Kemp, cercetător la Centrul pentru Studiul Riscului Existențial al Universității din Cambridge, potrivit ziarului britanic The Guardian.
„Sunt pesimist în privința viitorului”, mărturisește Kemp. „Dar rămân optimist în privința oamenilor.” Noua sa carte, care a necesitat șapte ani de muncă, urmărește ascensiunea și prăbușirea a peste 400 de societăți, pe parcursul a cinci milenii. Concluziile sunt adesea surprinzătoare: oamenii sunt fundamental egalitari, dar societățile se prăbușesc din cauza elitelor îmbogățite și obsedate de statut. De altfel, colapsurile au adus adesea îmbunătățiri în viața oamenilor de rând, remarcă acesta.
De unde vine pericolul
Totuși, avertizează Kemp, civilizația globală actuală este profund interconectată și inegală, ceea ce o face vulnerabilă la cel mai grav colaps din istorie. Pericolul vine din partea unor lideri care sunt „versiuni ambulante ale triadei întunecate” – narcisism, psihopatie și machiavelism – într-o lume amenințată de criza climatică, arme nucleare, inteligență artificială și războaie robotizate.
Cartea, deși academică, se remarcă prin stilul direct al autorului, scrie The Guardian. Printre soluțiile propuse pentru a evita colapsul global se numără îndemnul „Nu fi idiot”, alături de construirea unor societăți cu adevărat democratice și reducerea drastică a inegalității.
Kemp propune și abandonarea termenului „civilizație”, pe care îl consideră a fi o propagandă din partea elitelor. „Dacă ne uităm la Orientul Apropiat, China, Mezoamerica sau Anzi, unde au apărut primele regate și imperii, nu vedem comportament civilizat, ci război, patriarhat și sacrificii umane”, afirmă el. Aceste structuri au reprezentat un regres față de societățile egalitare și mobile ale vânătorilor-culegători, care împărtășeau unelte și aceeași cultură și au rezistat sute de mii de ani.
Creșterea inegalității precede constant colapsul unei civilizații
În locul termenului „civilizație”, Kemp folosește cuvântul Goliat pentru a descrie imperiile și regatele bazate pe dominație , precum Imperiul Roman: statul deasupra cetățeanului, bogatul deasupra săracului, stăpânul deasupra sclavului și bărbații deasupra femeilor. La fel ca biblicul Goliat, aceste structuri, deși puternice, s-au dovedit surprinzător de fragile.
Pentru a se menține, „Goliații” aveau nevoie de trei tipuri de „combustibil”: surplusuri alimentare ușor de stocat (în special cereale), monopolul asupra armelor (precum săbiile și topoarele de bronz) și „pământuri izolate”, adică teritorii delimitate natural, din care populațiile nu puteau fugi.
„Istoria poate fi descrisă cel mai bine ca o poveste a crimei organizate”, spune Kemp. „Un grup obține monopolul asupra resurselor, folosind violența pentru a controla un teritoriu și populația sa.”
Toate aceste structuri conțin propriile semințe ale distrugerii. Inegalitatea, avertizează Kemp, fragilizează societățile: crește corupția, sărăcește populația, degradează mediul și lasă deciziile în mâinile unei oligarhii reduse numeric. În cele din urmă, un șoc, precum boală, război sau schimbări climatic, sparge cochilia goală a imperiului.
Istoria confirmă acest model: creșterea inegalității precede constant colapsul, de la mayașii clasici la dinastia Han și Imperiul Roman de Apus. Paradoxal, pentru oamenii de rând, colapsul a însemnat adesea libertate față de dominație și taxe. „După căderea Romei, oamenii au devenit mai înalți și mai sănătoși”, subliniază Kemp.
Trei motive pentru care prăbușirea de acum ar fi incomparabil mai gravă decât colapsurile din trecut
Prăbușirile din trecut au fost regionale și adesea benefice pentru majoritatea oamenilor, însă prăbușirea care se conturează astăzi ar fi globală și devastatoare pentru toți. „Astăzi nu mai avem imperii regionale, ci un singur Goliat global interconectat. Toate societățile noastre funcționează în cadrul unui singur sistem economic global – capitalismul”, spune Kemp.
El identifică trei motive pentru care prăbușirea Goliatului global ar fi incomparabil mai gravă decât colapsurile din trecut.
Primul: prăbușirile sunt însoțite de creșteri ale violenței, pe măsură ce elitele încearcă să-și reafirme dominația. „În trecut, acele lupte se purtau cu săbii sau muschete. Astăzi, avem arme nucleare”, subliniază el.
Al doilea: oamenii din trecut nu depindeau în mod critic de imperii sau state pentru supraviețuire și se puteau întoarce la agricultură sau activitatea de vânători-culegători. „Astăzi, majoritatea dintre noi suntem profund specializați și depindem de infrastructura globală. Dacă aceasta dispare, cădem și noi odată cu ea”, avertizează Kemp.
Al treilea: toate amenințările actuale sunt mult mai grave decât cele din trecut. Schimbările climatice care au precipitat colapsurile istorice implicau, de regulă, o variație de aproximativ 1°C la nivel regional. „Astăzi vorbim de o încălzire globală de 3°C”, spune el. La acestea se adaugă aproximativ 10.000 de arme nucleare, tehnologii precum inteligența artificială și „roboții ucigași”, dar și riscurile asociate pandemiilor artificiale. Toate acestea sunt surse de pericol catastrofal la scară planetară.
Triada întunecată a conducătorilor
Kemp susține că triada întunecată a conducătorilor, narcisism, psihopatie și machiavelism, este mai vizibilă ca oricând. „Cei mai puternici trei oameni din lume sunt o întruchipare vie a acestei triade: Trump este un narcisist de manual, Putin este un psihopat rece, iar Xi Jinping a ajuns să conducă [China] printr-un machiavelism desăvârșit.”
„La fel și corporațiile noastre și, din ce în ce mai mult, algoritmii noștri – ele amplifică ce e mai rău dintre noi”, spune Kemp.
El numește aceste entități „agenții dezastrului”: corporații și grupuri mari, cu comportamente „psihopate”, care generează riscuri catastrofale. „Armele nucleare, schimbările climatice, inteligența artificială – toate sunt produse de un număr foarte mic de grupuri extrem de bogate și puternice: complexul militar-industrial, marile companii tehnologice și industria combustibililor fosili”, adaugă el.
„Nu este vorba despre întreaga umanitate care creează aceste amenințări. Nu este natura umană de vină. Este vorba despre grupuri mici care scot la suprafață ce e mai rău în noi, concurând pentru profit și putere și ignorând riscurile.”
Două rezultate posibile
Goliatul global, spune Kemp, reprezintă punctul final al unei evoluții istorice, un soi de „mutări finale dintr-un joc de șah”. Două rezultate sunt posibile: autodistrugerea sau o transformare radicală a societății.
Deși consideră primul scenariu mai probabil, Kemp afirmă că scăparea este posibilă. „Trebuie să creăm societăți cu adevărat democratice, care să elimine formele de putere ce nasc Goliați. Asta înseamnă conducerea prin adunări cetățenești și jurii, sprijinite de tehnologii digitale care să permită democrația directă la scară largă. Istoria arată că societățile mai democratice sunt mai rezistente.”
El dă un exemplu: „Dacă un juriu de cetățeni ar fi analizat acțiunile companiilor petroliere atunci când acestea au descoperit daunele provocate de produsele lor, credeți că ar fi spus: «Continuați, ascundeți informațiile și desfășurați campanii de dezinformare»? Desigur că nu.”
Kemp propune și plafonarea averilor: „Aș limita averea individuală la 10 milioane de dolari. Este mai mult decât suficient pentru oricine. Un magnat al petrolului spunea odată că banii sunt doar un mod prin care bogații își țin scorul. De ce să permitem acestor oameni să joace acest joc, riscând să distrugă planeta?”
La acuzația că unele dintre ideile sale sunt prea radicale, Kemp răspunde: "De mii de ani, conducătorii și-au justificat dominația: faraoni care se proclamau zei, preoți care pretindeau că controlează vremea, autocrați care spuneau că apără poporul de amenințări străine sau titani ai tehnologiei care vând viziuni utopice".
„Întotdeauna a fost mai ușor să ne imaginăm sfârșitul lumii decât sfârșitul Goliaților”, mai spune Kemp. „Pentru că aceste povești ne-au fost bătute în cap timp de 5.000 de ani.”
„Astăzi, oamenilor le este mai ușor să își imagineze construirea unei inteligențe artificiale pe bază de siliciu decât posibilitatea de a face democrație reală la scară globală sau de a opri cursa înarmărilor. Este absurd. Desigur că putem construi democrație la scară largă. Suntem, prin natura noastră, o specie socială, altruistă și democratică. Avem o intuiție profundă împotriva dominației. Așa am fost construiți.”
"Colapsul nu este cauzat doar de structuri, ci și de oameni"
Kemp respinge acuzația că ar oferi doar o perspectivă politică de stânga asupra istoriei. „Nu există nimic inerent de stânga în democrație”, spune el. „Nici stânga nu are monopolul asupra combaterii corupției, a tragerii la răspundere a puterii și a asigurării că firmele plătesc pentru daunele sociale și de mediu pe care le provoacă. Asta face doar economia noastră mai onestă.”
El are și un mesaj pentru fiecare individ: „Colapsul nu este cauzat doar de structuri, ci și de oameni. Dacă vrei să salvezi lumea, primul pas este să nu o mai distrugi. Cu alte cuvinte: nu fi idiot. Nu lucra pentru marile companii tehnologice, producătorii de arme sau industria combustibililor fosili. Nu accepta relații bazate pe dominație și împărtășește puterea ori de câte ori poți.”
În ciuda potențialului de a evita catastrofa, Kemp rămâne pesimist. „Cred că este puțin probabil”, recunoaște el. „Avem de-a face cu un proces de 5.000 de ani care va fi incredibil de dificil de inversat, din cauza nivelurilor tot mai mari de inegalitate și a controlului politic tot mai puternic exercitat de către elite.”
Dar chiar și așa, adaugă el, lupta merită dusă, chiar și fără speranță. „Nu contează dacă nu ai speranță. Este vorba despre sfidare. Despre a face ceea ce trebuie, despre a lupta pentru democrație și împotriva exploatării. Și chiar dacă eșuăm, măcar nu am contribuit la problemă.”
Ştiri video recomandate
