Creierul uman nu stă niciodată pe loc. Fiecare puls muzical îi schimbă „cablajul” intern mai repede decât poate bate un toboșar o notă. Un nou studiu, realizat de cercetători de la Aarhus University și University of Oxford, a combinat magnetoencefalografia cu un algoritm inovator numit FREQ-NESS pentru a urmări în timp real modul în care sunetele schimbă activitatea cerebrală, scrie earth.com.
Cum funcționează ritmurile și FREQ-NESS
Creierul sănătos lucrează pe tipare electrice repetate, numite oscilații, care ajută celulele nervoase să comunice eficient. Acestea apar la frecvențe distincte ce stabilesc ritmul percepției, mișcării sau chiar visării cu ochii deschiși. Pentru experiment, voluntarii au ascultat bătăi ritmice de 2,4 Hz, iar cercetătorii au comparat activitatea creierului cu starea de repaus.
Rezultatul: rețeaua default mode (activă în gândirea orientată spre sine) a cedat rapid controlul unei zone specializate din cortexul auditiv drept. „Nu vedem doar frecvențele clasice alfa, beta, gamma sau zonele anatomice fixe. Cu FREQ-NESS, imaginea este mult mai complexă”, spune dr. Mattia Rosso.
Ce a dezvăluit tehnologia
FREQ-NESS separă activitatea cerebrală în funcție de frecvență, nu de localizare. În timpul stimulării, au apărut două vârfuri clare: unul care urmărea exact ritmul de 2,4 Hz și altul la armonica de 4,8 Hz. Primul era asociat cu girusul cingular, centrul auditiv primar, iar al doilea cu regiuni implicate în memorie și emoție.
Ritmurile alfa, de obicei în jur de 10,9 Hz, au urcat la 12,1 Hz și s-au mutat spre zona motorie, semn al pregătirii pentru acțiune. În același timp, undele beta au devenit mai concentrate, probabil menținând un „metronom” intern. Surpriza a venit din partea undelor gamma (60–90 Hz), care au urmat pulsul lent al sunetului, fiind implicate în integrarea informațiilor auditive în memorie.
De ce este important
Metoda ar putea fi folosită pentru a evalua eficiența tratamentelor pentru depresie, a monitoriza pacienții după operații de epilepsie sau a personaliza terapiile prin muzică, adaptând tempo-ul la starea dorită — relaxare sau vigilență. De asemenea, poate îmbunătăți interfețele creier-computer, ajustându-se la ritmul intern al utilizatorului.
Studiul, publicat în Advanced Science, confirmă un lucru simplu: ascultarea muzicii nu este un proces pasiv, ci un act constant de remodelare a creierului.
Ştiri video recomandate
