O galaxie impunătoare, numită "J0107a", a fost descoperită, iar aceasta a uimit cercetătorii. Când s-a format, Universul avea doar o cincime din vârsta s-a acuală, iar aceasta are o structură şi fluxuri de gaze remarcabile pentru acea epocă îndepărtată, marcată de o explozie de naşteri de stele, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature, scrie Agerpres.
A fost descoperită o galaxie remarcabilă, care s-a format în "tinereţea" Universului. De ce "J0107a" este aşa de interesantă
Observată când Universul avea doar 2,6 miliarde de ani, o cincime din vârsta sa actuală, "J0107a" este "o galaxie monstru", după cum a descris-o principalul autor al studiului, Shuo Huang, într-un comunicat de presă publicat de Observatorul Naţional de Astronomie (NAO) din Japonia şi de Universitatea din Nagoya.
Masa ei este de 10 ori mai mare decât cea a galaxiei noastre, Calea Lactee, care este considerată deja o galaxie "grea" din acest punct de vedere. Ca şi Calea Lactee, ea este o galaxie spirală barată. Cu alte cuvinte, are forma unui disc al cărui centru este traversat de o bară de gaz şi de stele, echipată cu braţe curbate.
"Problema este că astfel de bare nu ar fi trebuit să apară în Universul tânăr, pentru că este vorba despre sisteme foarte evoluate, bine organizate, care au nevoie de timp pentru a se forma", a remarcat într-un articol ce însoţeşte studiul, Deanne Fisher, profesoară de astronomie la Universitatea de Tehnologie Swinburne din Australia.
O altă singularitate a galaxiei "J0107a" este procentul de gaz conţinut în bara sa, foarte ridicat, de 50%, comparativ cu 10% pentru galaxiile barate mai moderne. O parte din acel roi de gaz cosmic se scurge spre centrul structurii, unde alimentează o formaţiune de stele într-un ritm colosal, de 300% mai mare decât cel din Calea Lactee.
Numai în bara sa, "J0107a" a creat echivalentul a 500 de sori pe an. Carburantul gazos care permite această creare ar putea fi responsabil şi pentru activitatea miezului său, a cărui luminozitate a fost măsurată şi echivalată cu 700 de miliarde de sori, potrivit studiului.
"Această activitate intensă nu reprezintă o surpriză în sine, întrucât majoritatea stelelor s-au format în acea epocă furtunoasă, bogată în gaze", a remarcat Deanne Fisher.
Profesoara reaminteşte că de-a lungul secolului trecut, astronomii au elaborat o cosmologie în care galaxii ce erau iniţial "foarte turbulente" se linişteau apoi treptat, în decurs de câteva miliarde de ani şi adoptau forme adeseori foarte organizate, precum Calea Lactee.
Organizare singulară
După telescopul Hubble, lansarea telescopului spaţial James Webb, operaţional din 2022, a revoluţionat această viziune. În primul rând, prin detectarea unui exces de galaxii faţă de previziunile modelelor computerizate, cu structuri care sunt mult mai luminoase şi care s-ar fi putut forma mai devreme decât se preconiza.
Acolo unde Hubble distingea în esenţă forme neregulate, succesorul său vede obiecte cosmice organizate în mod singular. Echipa de astronomi de la instituţii japoneze, condusă de Shuo Huang, şi-a finalizat observaţiile cu ajutorul radiotelescopului gigant ALMA din deşertul Atacama din Chile.
Radiotelescopul ALMA a făcut posibilă examinarea distribuţiei şi dinamicii gazelor formate din molecule în acţiune. Un nor gigantic, cu un diametru de 120.000 de ani-lumină, mai mare decât cel al Căii Lactee, înconjoară şi alimentează creşterea galaxiei "J0107a".
"Astronomii presupun că acesta provine dintr-un rezervor mare de gaz care cade spre galaxie din reţeaua cosmică. Ideea este că din această reţea cosmică, o reţea de materie care traversează spaţiul intergalactic, fluxurile de gaz irigă galaxiile în devenire", a declarat Shuo Huang.
"În galaxiile barate, reţeaua cosmică ar distribui acest gaz în aşa fel încât să creeze structuri stelare de zece până la sute de ori mai repede decât se întâmplă în galaxiile din apropiere şi în Calea Lactee", spune Deanne Fisher.
"Fenomenul descris mai sus deschide posibilitatea ca această evoluţie "ă fi avut loc mult mai devreme în istoria Universului decât se credea anterior", a adăugat ea.
Cu toate acestea, ea adaugă un avertisment acestui studiu, observând că cercetarea s-a concentrat pe o singură galaxie.
"Acest lucru face imposibilă generalizarea în acest stadiu a concluziilor formulate de echipa japoneză. Soluţia constă în mai multe observaţii pentru stabilirea unei viziuni corecte asupra evoluţiei cosmice", a adăugat Deanne Fisher.
