O echipă internațională de specialiști, din care fac parte și cercetători ai Universităţii „Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca, a făcut o descoperire surprinzătoare: o zonă a creierului responsabilă pentru procesarea mirosurilor joacă un rol important și în percepția sunetelor. Studiul, publicat în prestigioasa revistă Nature Communications, arată că această conexiune neașteptată ajută creierul să se adapteze mai rapid la schimbările din mediu, transmite Agerpres.
„Un articol publicat recent în prestigioasa publicaţie Nature Communications de un grup internaţional de cercetători avându-l ca autor principal pe dr. Raul Mureşan (UBB) demonstrează rolul unei zone din creier în formarea mirosului ca fiind implicată şi în auz şi, implicit, în adaptarea creierului la schimbările din mediul înconjurător. Cercetătorii prezintă rezultatele unui experiment în cadrul căruia au antrenat şoareci pentru a rezolva o sarcină în care recompensa era direct legată fie de un miros, fie de un sunet, în funcţie de context, regulile schimbându-se pe parcursul experimentului.
Echipa de cercetători a monitorizat activitatea creierului pentru a înţelege modul în care şoarecii învăţau să recunoască noile reguli şi să îşi ajusteze comportamentul", se arată într-un comunicat trimis, joi, de UBB.
Potrivit sursei citate, analiza comportamentelor observate în cadrul experimentului a arătat că neuronii din cortexul piriform (o regiune a creierului implicată în procesarea mirosurilor) au capacitatea de a se adapta în câteva secunde de la schimbarea regulii, permiţându-le subiecţilor să înţeleagă imediat schimbarea stimulului de care era legată recompensa (ex.: sunet în loc de miros). Astfel, deşi cortexul piriform este cunoscut ca fiind dedicat procesării mirosurilor, cercetătorii au observat că acesta reacţiona şi la sunete, indicând faptul că joacă un rol mai larg în adaptarea comportamentală.
„Rezultatele noastre indică faptul că axonii de feedback dintre cortexul piriform şi bulbul olfactiv transmit informaţii despre identitatea stimulilor şi semnificaţia acestora în funcţie de context, ajustându-se rapid la schimbările de mediu", precizează autorii studiului.
Creierul nostru poate răspunde rapid şi eficient la situaţii noi
Mecanismul descoperit explică de ce creierul nostru poate răspunde rapid şi eficient la situaţii noi, iar înţelegerea acestui proces poate avea aplicaţii practice în tratarea tulburărilor cognitive sau comportamentale, cum ar fi dificultăţile de adaptare şi poate contribui la dezvoltarea tehnologiilor care imită flexibilitatea creierului uman. De asemenea, cercetările deschid calea pentru studii suplimentare despre modul în care creierul combină informaţii din mai multe simţuri pentru a ghida deciziile noastre.
„Raul Mureşan, unul dintre autorii principali ai articolului cu titlul Feedbackul de actualizare rapidă de la cortexul piriform la bulbul olfactiv transmite identitatea multimodală şi recompensează semnalele de contingenţă în timpul inversării regulilor, publicat în revista Nature Communications, conduce, la Institutul Transilvan pentru Neuroştiinţe (TINS), laboratorul care se concentrează pe dezvoltarea de instrumente avansate pentru analiza seriilor cronologice şi este afiliat la Institutul STAR în cadrul parteneriatului strategic cu UBB", se mai arată în comunicatul universităţii.
Ştiri video recomandate
