Cercetătorul belgian Francis Halzen a câștigat Premiul Nobel pentru fizică. Anunțul a fost făcut, marți, de Academia Regală Suedeză de Științe de la Stockholm potrivit CNN.
Premiul Nobel pentru fizică din 2026 i-a fost acordat lui Francis Halzen pentru „contribuțiile sale decisive la Observatorul de Neutrini IceCube și la descoperirea neutrinilor de înaltă energie de origine astrofizică”.
Francis Halzen şi-a dat seama că gheaţa de la Polul Sud ar putea fi folosită pentru a detecta particule cunoscute sub numele de neutrini (neutrino). Viziunea sa şi leadershipul ştiinţific au avut un rol fundamental în crearea Observatorului de neutrini IceCube - un kilometru cub de gheaţă echipat cu senzori de lumină. Cu ajutorul IceCube, cercetătorii pot detecta neutrini proveniţi din procese cu energie extrem de ridicată din universul îndepărtat.
Observatorul de Neutrini IceCube este cel mai mare telescop de neutrini din lume, amplasat adânc sub calota glaciară din Antarctica, chiar la Stația Amundsen-Scott de la Polul Sud. Proiectul este administrat de University of Wisconsin–Madison și finanțat în principal de Fundația Națională pentru Știință din SUA (NSF).
Francis Halzen şi-a prezentat pentru prima dată viziunea privind captarea neutrinilor la Polul Sud în 1988. Atunci când un neutrino intră în coliziune cu un nucleu atomic, produce o sclipire de lumină care poate fi detectată de senzori în gheaţa cristalină a gheţarului.
Gheaţa de la Polul Sud prezintă numeroase avantaje, întrucât este ferită de diverse tipuri de interferenţe, iar zona este stabilă din punct de vedere geologic, fără cutremure. Halzen şi ideea sa au câştigat rapid sprijinul altor cercetători şi, la doar câţiva ani mai târziu, s-au efectuat teste preliminare cu senzori în gheaţă.
Neutrinii sunt particule subatomice create într-o mare varietate de procese nucleare. Numele lor, care ar însemna „micii neutrii”, se referă la faptul că nu au sarcină electrică. Dintre cele patru forţe fundamentale din Univers, neutrinii interacţionează doar cu două: gravitaţia şi interacţiunea slabă, care este responsabilă pentru degradarea radioactivă a atomilor. Având aproape 0 masă, se plimbă prin cosmos la o viteză apropiată de cea a luminii.
În ciuda omniprezenţei, neutrinii rămân un mister pentru fizicieni pentru că particulele sunt atât de greu de prins. Neutrinii trec prin multă materie ca şi cum ar fi raze de soare care trec prin geamul unei ferestre, abia interacţionând cu restul materiei. În acest moment, circa 100 de miliarde de neutrini trec prin fiecare centimetru pătrat din corpul tău, scrie Live Science.
