O nouă descoperire științifică intrigantă arată că Pământul se rotește mai rapid decât oricând de când acest fenomen este monitorizat. Rezultatul? Zilele devin, foarte ușor, mai scurte. De la începutul anului 2020, cercetătorii au observat o accelerare treptată, dar constantă, a rotației planetei. Această tendință s-ar putea intensifica în 2025, când se preconizează că vom atinge cea mai scurtă zi înregistrată vreodată, scrie Daily Galaxy.
Cursa contra timpului
Pământul finalizează în mod normal o rotație completă în exact 86.400 de secunde, adică 24 de ore. Această măsurătoare a fost, timp de secole, standardul prin care definim timpul. Însă, în ultimii ani, cercetările au arătat că rotația planetei noastre se accelerează ușor, dar vizibil la nivelul măsurătorilor de precizie atomică.
Pe 19 iulie 2020, Pământul a stabilit un record, încheindu-și rotația zilnică cu 1,47 milisecunde mai repede decât durata standard. Un an mai târziu, pe 5 iulie 2021, rotația a fost chiar mai rapidă, cu 1,66 milisecunde mai scurtă.
Conform experților de la Timeanddate.com și IERS (International Earth Rotation and Reference Systems Service), un astfel de record ar putea fi atins în iulie sau august 2025, în special în jurul datelor de 9, 22 iulie sau 5 august.
De ce se învârte Pământul mai repede?
Cauzele exacte ale acestei accelerări nu sunt complet înțelese, însă oamenii de știință au câteva ipoteze plauzibile. Printre factorii luați în calcul se numără:
-
Modificări în mișcarea nucleului intern al Pământului
-
Topirea ghețarilor, care redistribuie masa planetei
-
Variații în curenții oceanici
-
Fenomenul Chandler, o oscilare lentă a axei geografice a Pământului
Deși, în mod istoric, rotația Pământului a încetinit treptat din cauza forței de frânare exercitate de Lună, acum observăm un fenomen opus. Deplasarea maselor – cum ar fi gheața care se topește și curge spre oceane – poate modifica echilibrul planetei și, implicit, viteza rotației sale.
Ce este important de reținut este că aceste variații sunt foarte mici – de ordinul milisecundelor – dar sunt măsurabile cu ceasuri atomice de o precizie extremă.
Secundele bisecte: o provocare în creștere
Pentru a sincroniza timpul atomic cu rotația naturală a Pământului, oamenii de știință adaugă uneori așa-numitele „secunde bisecte”. Acestea sunt inserate ocazional în calendarul internațional pentru a menține precizia între timpul universal coordonat (UTC) și timpul solar real.
În trecut, secunda bisectă era adăugată atunci când rotația Pământului încetinea. Dar în prezent, în contextul accelerării, specialiștii iau în calcul o măsură fără precedent: secunde bisecte negative, adică eliminarea unei secunde din ceasuri.
Este pentru prima dată când acest scenariu este serios analizat. De altfel, IERS a confirmat că în 2025 nu se va adăuga nicio secundă bisectă, în ciuda așteptărilor anterioare. Ultima modificare de acest tip a avut loc în 2016.
Dezbaterea este încă în curs: dacă accelerarea continuă, ar putea fi nevoie de un nou sistem de ajustare a timpului global.
Ce impact are asupra vieții noastre?
Chiar dacă o diferență de milisecunde poate părea nesemnificativă, consecințele sunt serioase pentru domenii care se bazează pe sincronizare ultra-precisă. De exemplu:
-
GPS-ul are nevoie de o coordonare exactă a timpului între sateliți și dispozitivele de la sol.
-
Sistemele financiare depind de timpi exacți pentru tranzacții electronice în milisecunde.
-
Comunicarea globală, inclusiv internetul, funcționează în funcție de sincronizarea ceasurilor din centre de date răspândite în întreaga lume.
Un decalaj între timpul atomic și rotația naturală a Pământului poate duce la erori, întreruperi sau nevoia de recalibrări complicate.
Ştiri video recomandate
