Cercetătorii israelieni au descoperit mai multe morminte umane într-o peşteră din centrul Israelului, ce datează din Paleoliticul Mijlociu, între 130.000 î.e.n. şi 80.000 î.e.n. (N.r. - Înainea erei noastre). Descoperirea, publicată în revista Nature Human Behaviour, subliniază coexistenţa dintre neanderthalieni, oameni arhaici, şi specia oamenilor moderni, Homo Sapiens, anunţă Universitatea Ebraică din Ierusalim marţi, citată de Agerpres.
Peştera, localizată în oraşul Shoham, este bogată în descoperiri arheologice şi antropologice, remodelând felul în care cercetătorii înţeleg relaţiile dintre oameni în Orientul Apropiat în perioada Paleoliticului mijlociu. Studiul dorea să stabilească dacă Homo sapiens şi neanderthalienii erau rivali, vecini paşnici sau colaboratori.
Dovezile sugerează că cele două specii au coexistat şi au împărtăşit aspecte din viaţa de zi cu zi, tehnologii şi obiceiuri funerare, încurajând schimburile culturale şi complexitatea socială. Studiul a arătat că acele interacţiuni au dus probabil la inovaţii, inclusiv la practici oficiale funerare şi utilizarea simbolică a ocrului în scopuri decorative, care ar fi putut defini identităţile sociale.
Prin analiza datelor despre producția de unelte din piatră, strategiile de vânătoare, comportamentul simbolic și complexitatea socială, cercetătorii au ajuns la concluzia că neanderthalienii și Homo Sapiens au desfășurat schimburi semnificative, care au jucat un rol important în dezvoltarea culturală.
Grupurile de morminte umane descoperite în peșteri sugerează că acestea ar fi fost utilizate ca situri funerare dedicate, subliniind ritualuri comune și legături puternice între membrii comunității. Artefactele, cum ar fi uneltele din piatră și oasele de animale găsite în gropile funerare, ar putea indica, de asemenea, apariția primelor credințe legate de viața de apoi.
Autorii studiului au subliniat că descoperirea lor pune în lumină Levantul ca o intersecție crucială în evoluția timpurie a umanității.
Ştiri video recomandate
