Runele găsite într-o pădure canadiană îi derutează pe arheologi
Publicat acum 38 minute
Aproape de vârful unui munte subacvatic, la vest de Dorsala Atlantică, un peisaj zimțat cu turnuri se ridică în întuneric.
Pereții și coloanele lor catifelate, din carbonat, apar într-o nuanță fantomatică de albastru în lumina unui vehicul operat de la distanță, trimis să exploreze zona.
Acestea variază ca înălțime de la mici grămezi de dimensiunea unor ciuperci până la un monolit impunător de 60 de metri înălțime. Acesta este Orașul Pierdut.
› Vezi galeria foto ‹
Descoperit de oamenii de știință în anul 2000, la peste 700 de metri de suprafață, câmpul hidrotermal Lost City este cel mai longeviv mediu de ventilație cunoscut din ocean. Nimic asemănător nu a mai fost găsit vreodată.
De cel puțin 120.000 de ani, și poate chiar mai mult, mantaua care se ridică în această zonă a lumii reacționează cu apa de mare, eliberând hidrogen, metan și alte gaze dizolvate în ocean.
În crăpăturile și fisurile gurilor de ventilație ale câmpului, hidrocarburile hrănesc comunități microbiene noi, chiar și în absența oxigenului.
Coșurile care elimină gaze la temperaturi de până la 40 grade Celsius sunt locuite de o abundență de melci și crustacee. Animalele mai mari precum crabi, creveți, arici de mare și anghile sunt rare, dar totuși prezente.
În ciuda naturii extreme a mediului, acesta pare să fie plin de viață, iar cercetătorii cred că merită atenția și protecția noastră.
În 2024, cercetătorii au anunțat recuperarea unui nucleu de rocă din manta de dimensiuni record, de 1.268 de metri lungime, forat din câmpul hidrotermal Lost City, potrivit Science Alert. Se speră că acest nucleu ar putea oferi dovezi cruciale despre modul în care a apărut viața pe Pământ în urmă cu miliarde de ani, în condiții păstrate în minerale.
Deși este probabil ca și alte câmpuri hidrotermale asemănătoare să existe în oceanele lumii, acesta este singurul descoperit până acum de vehicule operate de la distanță.
Hidrocarburile produse de gurile de ventilație ale Orașului Pierdut nu s-au format din dioxid de carbon atmosferic sau lumină solară, ci prin reacții chimice pe fundul oceanic adânc.
Deoarece hidrocarburile sunt elemente de bază ale vieții, aceasta lasă deschisă posibilitatea ca viața să fi apărut într-un habitat exact ca acesta. Și nu doar pe planeta noastră.
„Acesta este un exemplu de tip de ecosistem care ar putea fi activ pe Enceladus sau Europa chiar în acest moment”, a declarat microbiologul William Brazelton pentru Anna Kusmer de la The Smithsonian în 2018, referindu-se la lunile lui Saturn și Jupiter.
„Și poate pe Marte, în trecut”, a mai spus el.
Spre deosebire de gurile vulcanice subacvatice numite „afumători negre”, care au fost de asemenea propuse ca posibil prim habitat, ecosistemul Orașului Pierdut nu depinde de căldura magmei.
„Afumătorile negre” produc în principal minerale bogate în fier și sulf, în timp ce coșurile Orașului Pierdut produc de până la 100 de ori mai mult hidrogen și metan.
Gurile de ventilație din calcit ale Orașului Pierdut sunt, de asemenea, mult, mult mai mari decât „afumătorile negre”, ceea ce sugerează că au fost active pentru o perioadă mai îndelungată.
Cel mai înalt dintre monoliți se numește Poseidon, după zeul grec al mării, și se întinde pe mai mult de 60 de metri înălțime.
Imediat la nord-est de turn se află o faleză cu scurte erupții de activitate. Cercetătorii de la Universitatea din Washington descriu gurile de ventilație de aici ca „plângând” cu fluid, formând „grupuri de creșteri carbonatice delicate, cu mai multe ramuri, care se extind spre exterior ca degetele unor mâini ridicate”.
Din păcate, nu doar oamenii de știință sunt atrași de acest teren neobișnuit.
În 2018, s-a anunțat că Polonia a obținut drepturile de a exploata adâncurile marine din jurul Orașului Pierdut. Deși nu există resurse prețioase care să poată fi extrase din câmpul termal propriu-zis, distrugerea împrejurimilor orașului ar putea avea consecințe neprevăzute.
Orice nori sau deversări provocate de exploatare ar putea acoperi cu ușurință acest habitat remarcabil, avertizează oamenii de știință.
Unii experți cer, prin urmare, ca Orașul Pierdut să fie înscris în patrimoniul mondial UNESCO, pentru a proteja această minune naturală înainte să fie prea târziu.
