Un studiu comparativ al ADN-ului câinilor din Cernobîl și al câinilor din afara zonei contaminate cu radiații a scos la iveală detalii neașteptate, scrie Earth.com. Aceste constatări sugerează că diferențele dintre câinii din oraș și cei din jurul reactorului pot fi influențate de mai mulți factori de mediu, însă mutațiile genetice cauzate de radiații nu par a fi unul dintre aceștia.
Zona Cernobîl este cunoscută pentru accidentul nuclear din 1986, cel mai grav din istorie, care a contaminat larg regiunea cu radiații.
Matthew Breen, de la North Carolina State University, împreună cu colegi de la Columbia University Mailman School of Public Health, au contribuit la aceste cercetări.
Studiu al fost publicat în revista științifică open access, cu evaluare colegială (peer-reviewed), PLOS One.
Câinii din Cernobîl
Radiațiile ionizante rezultate după accidentul din 1986 de la Cernobîl au răspândit particule radioactive și alte materiale toxice în regiune. Eforturile de curățare și resturile industriale au lăsat însă în urmă mulți contaminanți, inclusiv praf de plumb și azbest.
La decenii după accident, câinii fără stăpân încă trăiesc în Zona de Excluziune Cernobîl, formând două grupuri distincte: unul în jurul centralei și altul în oraș.
„Lucrăm cu două populații de câini care, deși sunt despărțite de doar 16 kilometri, sunt genetic diferite”, a spus Breen.
„Încercăm să determinăm dacă expunerea pe termen lung la nivel scăzut la toxine din mediu, cum ar fi radiațiile sau plumbul, poate explica aceste diferențe.”
Descifrarea indiciilor genetice
Cercetătorii au comparat ADN-ul celor două grupuri de câini pentru a vedea dacă expunerea la contaminanți a cauzat mutații neobișnuite. Au verificat dacă dozele mici repetate au afectat părți importante din genom și au căutat orice schimbări anormale în secvențele genetice.
„Am constatat că genetica câinilor din orașul Cernobîl este foarte similară cu cea a câinilor din Rusia, Polonia și zonele învecinate”, a explicat Megan Dillon, doctorandă la NC State. Astfel, câinii din oraș au fost folosiți ca grup de control pentru comparația cu cei din zona centralei.
Cercetătorii au căutat anomalii genetice legate de radiații la mai multe niveluri, dar nu au găsit defecte majore sau rate crescute de mutații la câinii din zona centralei, contrar speculațiilor.
Descoperirea altor explicații
Diferențele dintre cele două grupuri de câini ar putea fi cauzate de factori precum reproducerea separată sau presiunile selective care nu au legătură cu radiațiile. Câinii sunt animale libere, care interacționează cu medii și resurse diferite, iar grupurile de câini par să aibă puțină interacțiune între ele.
Este posibil ca anumite trăsături genetice ce au oferit un avantaj imediat după accident să fi rămas în grupul din jurul centralei, explicând diferențele genetice observate.
Alți factori de mediu, precum metalele grele găsite în zonă, ar putea influența diferențele fără a crește semnificativ mutațiile ereditare.
Importanța studiului pe câinii din Cernobîl
„Mulți consideră accidentul nuclear de la Cernobîl doar un dezastru radiologic într-un colț abandonat al Ucrainei, dar implicațiile asupra sănătății sunt mult mai largi”, a spus Norman Kleiman, profesor la Columbia University.
Chiar dacă zona centralei și orașul Pripiat sunt nelocuite, până la invazia Rusiei în Ucraina, mii de oameni lucrau în continuare la proiecte de remediere și construcții în apropiere.
Acest studiu arată cum populațiile de animale pot indica riscuri pentru sănătate. În cazul în care s-ar fi observat mutații genetice periculoase, acestea ar fi putut indica probleme similare pentru oamenii din zonă.
În schimb, absența modificărilor legate de radiații permite concentrarea studiilor asupra altor toxine și dinamici ecologice din zonă.
Perspective viitoare
Echipele de cercetare au studiat și căpușele de pe acești câini, documentând variațiile de agenți patogeni între cele două zone, ceea ce ar putea aduce informații suplimentare.
Prin analiza mai multor factori, oamenii de știință încep să înțeleagă cum se adaptează câinii la acest mediu neobișnuit.
Cercetătorii vor investiga dacă presiunile selective au modelat grupul din jurul centralei, în special dacă anumiți câini cu trăsături avantajoase au supraviețuit și au dat naștere unor generații noi.
Această abordare merge dincolo de căutarea mutațiilor nucleare evidente și evidențiază cum o combinație de factori de mediu poate influența evoluția genetică.
„Studiul nostru confirmă absența anomaliilor nucleare evidente,” au concluzionat cercetătorii. Următorii pași vor viza investigarea modului în care mediul afectează sănătatea și genetica câinilor.
Ştiri video recomandate
