Astăzi, ideea că orașe precum Dubai, Abu Dhabi sau Bahrain ar fi putut face parte din India pare de domeniul fanteziei. Cu toate acestea, în prima jumătate a secolului XX, realitatea geopolitică era mult mai complexă. Regiunile din sudul și estul Peninsulei Arabe erau, în mod surprinzător, administrate nu direct din Londra, ci de la Delhi — capitala Indiei britanice, scrie BBC.
O prelungire tăcută a Rajului
Pe vremea când Imperiul Britanic își atingea apogeul, o serie de teritorii din Golful Persic, precum Oman, Qatar, Bahrain și Emiratele actuale, erau considerate legal „extensii ale Indiei britanice”. Această asociere nu era doar simbolică. Sub Legea de Interpretare din 1889, protectoratele din zonă erau integrate juridic în Imperiul Indian. Autoritatea administrativă era exercitată prin Serviciul Politic Indian, iar trupele de ordine erau în mare parte indiene.
Până și documentele oficiale indiene listau aceste teritorii alături de principatele semiautonome ca Jaipur sau Hyderabad. În ordine alfabetică, Abu Dhabi apărea primul în listă.
Urmele Indiei în Golful Arab
În anii ’50, jurnalistul David Holden descria cum, în Dubai sau Oman, viața păstra numeroase ecouri ale Rajului britanic: slujitorii erau „bearers”, spălătorii erau „dhobi”, iar paznicii „chowkidar”. Duminica, masa era dominată de un curry imens, într-un ritual anglo-indian autentic.
Sultanul Omanului fusese educat în Rajasthan și vorbea urdu mai fluent decât araba. În Qu’aiti (astăzi parte a Yemenului), soldații purtau uniforme vechi ale armatei Hyderabadului, dispărută între timp. Chiar și în Aden — portul strategic din Yemen — se emiteau pașapoarte indiene, iar orașul era administrat ca parte a Provinciei Bombay.
În 1931, când Mahatma Gandhi a vizitat Adenul, a descoperit că mulți arabi tineri se identificau ca naționaliști indieni.
› Vezi galeria foto ‹
O realitate ținută sub tăcere
Pentru a nu provoca rivalitatea otomană sau cea saudită, autoritățile britanice au păstrat această relație într-un con de umbră. Hărțile reale ale Imperiului Indian, ce includeau teritoriile arabe, erau clasificate, iar publicul larg din India și Marea Britanie era în mare parte neinformat. Așa cum remarca un profesor de la Royal Asiatic Society: „Așa cum un șeic gelos își ascunde soția preferată, la fel britanicii au învăluit în mister aceste teritorii arabe”.
Desprinderea de India
Odată cu creșterea naționalismului indian în anii ’20, Londra a văzut oportunitatea de a redesena harta. În 1937, Aden a fost separat oficial de India și încorporat în Imperiul Colonial Britanic. Dar restul regiunilor din Golf au rămas sub controlul Indiei încă un deceniu.
Când independența Indiei și Pakistanului s-a apropiat, în 1947, s-a discutat dacă aceste noi state ar trebui să preia controlul asupra regiunilor din Golf. Totuși, oficialii britanici din Delhi au fost unanim dezinteresați de zonă. William Hay, funcționar britanic, declara că „ar fi fost nepotrivit ca responsabilitatea pentru statele arabe din Golf să fie transferată către indieni sau pakistanezi”.
Astfel, pe 1 aprilie 1947, cu câteva luni înainte de divizarea oficială a Rajului, statele din Golf au fost separate administrativ de India, scăpând astfel integrării ca foste principate, așa cum s-a întâmplat cu Jaipur, Hyderabad sau Bahawalpur.
O moștenire ascunsă
Marea Britanie a continuat să controleze regiunile din Golf până în 1971, când s-a retras complet din estul Suezului. În acele decenii, rămășițele influenței indiene erau vizibile: moneda era rupia indiană, linia de transport maritim era operată de British India Line, iar guvernatorii locali erau adesea foști ofițeri ai administrației indiene.
Însă, pe măsură ce bogăția petrolieră a transformat regiunea, elitele din Golf au avut tot interesul să șteargă orice legătură cu guvernarea de la Delhi. Istoria oficială vorbește astăzi doar despre relațiile cu Londra, nu și despre lunga administrație indiană.
Totuși, memoria colectivă nu a uitat. În 2009, un cercetător a intervievat un bătrân qatariot care povestea cu amărăciune cum, în copilărie, a fost bătut pentru că a furat o portocală de la un indian — fruct pe care nu-l mai văzuse niciodată. „Indienii erau o castă privilegiată”, își amintea el. „Acum vin ei la noi ca servitori. S-a întors roata.”
Un viitor care ar fi putut fi
Astăzi, Dubaiul este un simbol al modernității arabe, dar rămâne faptul că, printr-o decizie birocratică aparent minoră, a fost evitată o realitate în care aceste teritorii ar fi putut deveni parte integrantă din India sau Pakistan. Istoria nu s-a scris astfel — iar ce a fost cândva o anexă a Rajului indian a devenit o lume complet diferită.
Ştiri video recomandate
