Toate obiectivele culturale administrate de Muzeul Judeţean Buzău au nevoie de semnalizare rutieră pe drumurile din judeţ, lipsa indicatoarelor afectând în special atracţiile culturale aflate în mediul rural sau cele din zonele montane, unde semnalul de telefonie este slab iar o parte dintre turiştii care nu cunosc regiunea, le pot rata, susţin reprezentanţii Muzeului Judeţean.
În administrarea Muzeului Judeţean Buzău se regăsesc şase obiective culturale la care publicul larg are acces, Muzeul de Arheologie, Istorie şi Artă, Muzeul de Etnografie "Vergu-Mănăilă", Casa Memorială "Vasile Voiculescu" din Pârscov, Muzeul Chihlimbarului din Colţi, Centrul Muzeal "I.C. Brătianu" şi Muzeul în aer liber "Tabăra Măgura".
Potrivit instituţiei, pe parcursul anului trecut, au fost înregistraţi aproximativ 58.000 de vizitatori în spaţiile muzeale, dintre care în jur de 19.700 doar la Muzeul Chihlimbarului din Colţi.
"Sediul principal şi Muzeul Chihlimbarului se numără constant printre cele mai vizitate obiective ale instituţiei. Un interes deosebit există şi pentru Muzeul în aer liber 'Tabăra Măgura'. Judeţul Buzău deţine şi un patrimoniu arheologic excepţional, reprezentat de siturile de la Pietroasele, Sărata-Monteoru, Cârlomăneşti-Cetăţuia, Pietroasa Mică-Gruiu Dării, Târcov-Piatra cu Lilieci şi de numeroase alte puncte înscrise în Repertoriul Arheologic Naţional. În ceea ce priveşte semnalizarea rutieră, în judeţ există indicatoare punctuale către anumite obiective, dar nu putem vorbi în prezent despre o reţea completă şi unitară care să cuprindă toate punctele de interes cultural şi turistic", a declarat pentru Agerpres, directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.
Întrebată câte dintre obiectivele culturale aflate în administrare sunt semnalizate cu indicatoare rutiere, conducerea muzeului a precizat că niciunul dintre ele nu se bucură de semnalizare şi nici nu există în bugetul instituţiei banii necesari unei astfel de investiţii, ţinând cont de costurile ridicate.
"Toate au nevoie de semnalizare rutieră. Muzeul Judeţean Buzău nu poate instala unilateral indicatoare în zona drumurilor publice (...), poate iniţia solicitări, poate furniza denumirile oficiale şi informaţiile despre obiective şi poate participa la un proiect comun, însă stabilirea amplasamentelor, proiectarea şi instalarea efectivă trebuie realizate împreună cu autorităţile competente. Pentru un indicator rutier standard este obligatoriu, în toate situaţiile, un proiect realizat de un arhitect. Un alt aspect este reprezentat de studiul de trafic pentru fiecare zonă unde ar putea fi amplasat un astfel de indicator, în special în vederea optimizării resurselor şi a obţinerii unui impact cât mai mare. Costul poate începe de la câteva mii de lei pentru un indicator local simplu şi poate ajunge la zeci de mii de lei pentru un sistem format din mai multe panouri amplasate pe drumuri cu trafic intens. În bugetul actual al Muzeului Judeţean Buzău nu există un program distinct destinat realizării unei reţele complete de semnalizare rutieră la nivelul judeţului. Un asemenea proiect trebuie dezvoltat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Buzău, administratorii drumurilor, primăriile şi Poliţia Rutieră", precizează managerul instituţiei de cultură.
În ciuda numărului considerabil de vizitatori care creşte de la an la an şi a percepţiei pozitive de care Muzeul Judeţean Buzău se bucură în mediul online, lipsa indicatoarelor rutiere afectează turismul cultural. În orice moment poate fi ratat un drum care facilitează legătura cu un obiectiv important pe harta turistică sau dintr-o zonă extinsă în care se pot regăsi în apropiere mai multe monumente, clădiri ori puncte de interes căutate de călători.
"Lipsa indicatoarelor afectează în special obiectivele aflate în mediul rural sau în zonele montane. Un vizitator poate rata o intersecţie, poate parcurge un traseu greşit sau poate renunţa la vizită. Experienţa statelor europene arată că indicatoarele turistice standardizate, de regulă pe fond maro, contribuie la orientarea vizitatorilor şi la creşterea vizibilităţii muzeelor, monumentelor şi clădirilor istorice. Sisteme de acest tip funcţionează în Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia. Nici în aceste ţări nu este semnalizat fiecare obiectiv. Semnalizarea rutieră nu înlocuieşte promovarea prin site-uri, hărţi digitale, aplicaţii de navigaţie, materiale tipărite sau campanii publice, zonă în care Muzeul Judeţean Buzău a performat mult în ultimii ani. Ea reprezintă ultima etapă a orientării vizitatorului şi este deosebit de importantă în zonele în care semnalul de telefonie este slab sau pentru turiştii care nu cunosc regiunea. Considerăm că judeţul Buzău are nevoie de un sistem coerent şi etapizat de semnalizare cultural-turistică", subliniază Daniel Costache.
Conducerea muzeului judeţean atrage atenţia că prioritate ar trebui să aibă obiectivele deschise permanent, care dispun de acces sigur şi de infrastructura necesară primirii publicului. Ulterior, sistemul ar putea fi extins prin trasee tematice dedicate arheologiei, memorialisticii, artei în aer liber, patrimoniului religios şi patrimoniului rural.
Muzeul Chihlimbarului este unic în ţară prin varietatea şi dimensiunile exponatelor de chihlimbar. La etajul muzeului sunt situate trei săli dedicate colecţiei de chihlimbar şi flori de mină unde sunt expuse 266 de obiecte. Totodată, în colecţia de istorie a muzeului se găseşte cea mai mare piesă de rumanit din lume, un bulgăre de chihlimbar, în greutate de 3.480 grame care se află expus la sediul central din Buzău. Muzeul de Arheologie, Istorie şi Artă Buzău este principala instituţie muzeală din judeţ. Bazele sale au fost puse de către Basil Iorgulescu şi dezvoltarea colecţiilor a determinat mai multe etape de extindere.
Aflată la circa 32 de kilometri faţă de municipiul Buzău se află Casa memorială "Vasile Voiculescu" de la Pârscov în care s-a născut şi şi-a petrecut o bună parte a vieţii cunoscutul poet, dramaturg, publicist şi editor român. Spaţiul expoziţional este organizat tematic, încăperile redând aspecte şi momente ale vieţii private şi ale activităţii profesionale ale lui Vasile Voiculescu.
Muzeul în aer liber "Tabăra Măgura" este amplasat în poienile din apropierea Mănăstirii Ciolanu, pe teritoriul comunei Tisău, la aproximativ 33 de kilometri distanţă faţă de Buzău unde se regăsesc 256 de grupuri statuare şi statui, creaţia a 153 de sculptori români. Nu în ultimul rând, Centrul Muzeal "I.C. Brătianu", amenajat în incinta fostului spital de chirurgie, găzduieşte o serie de expoziţii de bază dedicate atât istoriei medicinii, cât şi unor personalităţi artistice locale care au contribuit esenţial la dezvoltarea culturală a Buzăului. Şantierele arheologice Pietroasa Mică-Gruiu Dării, Târcov-Piatra cu lilieci, Cârlomăneşti, Coţatcu-Cetăţuia, Pietroasele-Ansamblul roman, în care au fost realizate de-a lungul timpului importante descoperiri, întregesc salba de obiective culturale aflate în administrarea muzeului judeţean.
