Un prezervativ ilustrat, vechi de 200 de ani, va fi expus în această săptămână la Amsterdam, în cadrul muzeului Rijksmuseum, alături de opere ale maeștrilor Epocii de Aur olandeze. Obiectul, considerat un „suvenir de lux” din secolul al XIX-lea, este primul prezervativ inclus vreodată în colecția de artă a celebrului muzeu, relatează The Guardian.
Prezervativul, cel mai probabil realizat în jurul anului 1830 din apendice de oaie, ar proveni dintr-un bordel de lux din Franța, cel mai probabil din Paris. Acesta este decorat cu o gravură erotică ce înfățișează o călugăriță parțial dezbrăcată care indică organele genitale erecte ale trei clerici, alături de expresia „Voilà, mon choix” („Iată, aceasta e alegerea mea”).
Curatoarea muzeului, Joyce Zelen, a explicat că gravura face aluzie la mitul grec al Judecății lui Paris, în care un prinț troian este rugat să aleagă cea mai frumoasă dintre trei zeițe. „Așadar, credem că persoana care a achiziționat acest prezervativ era una destul de sofisticată și educată”, a declarat Zelen.
Prezervativul a fost achiziționat la o licitație în Haarlem, în noiembrie anul trecut, pentru suma de 1.000 de euro. Obiectul este acum expus într-o vitrină de sticlă, fiind piesa centrală a unei mici expoziții intitulate „Safe Sex?”, care include gravuri și desene olandeze și franceze ce explorează teme legate de munca sexuală și sănătatea sexuală.
Înainte de apariția cauciucului vulcanizat, în 1839 – care a făcut prezervativele mai sigure și mai accesibile – acestea erau confecționate din in, membrane animale sau chiar carapace de țestoasă, oferind o protecție minimă împotriva bolilor cu transmitere sexuală, cum ar fi sifilisul, sau împotriva sarcinii.
„În anii 1830, când a fost realizat acest prezervativ, utilizarea lor era încă privită cu dezaprobare, în special de către biserică”, a precizat Zelen. „Erau vândute mai ales pe sub tejghea, în bordeluri sau frizerii, deși există unele dovezi că magazinele de lux ofereau modele personalizate.”
Ca orice suvenir publicitar eficient, prezervativul expus la Amsterdam era menit să flateze consumatorul, având o lungime de 20 cm. „L-am analizat cu lumină ultravioletă și credem că nu a fost niciodată folosit”, a adăugat curatoarea.
Zelen a mai menționat că nu este clar dacă călugărița din gravură arată spre bărbatul chel, cel slab sau cel cu o siluetă mai robustă: „În felul acesta, orice tip de bărbat s-ar fi putut simți vizat.”
Ştiri video recomandate
