Rechinii-tigru sunt cunoscuţi ca fiind feroce. Aceste animale uriaşe, care pot ajunge la peste 4.5 metri, sunt prădători nemiloşi şi nu se sperie de absolut nimic, o cercetare recentă a arătat că, în timp ce alte specii de rechini au fugit din apele de coastă în timpul furtunilor puternice, rechinii tigru "nici măcar nu au tresărit".
Dar, de curând, aceştia au un nou rol care ar putea contribui la consolidarea reputaţiei lor: cercetători marini.
Datele colectate au dezvăluit ceea ce cercetătorii spun că este cel mai mare ecosistem de iarbă de mare cunoscut din lume, care se întinde pe o suprafaţă de până la 92.000 de km pătraţi pe fundul mării Caraibelor, potrivit publicației The Guardian, citată de Mediafax.
Potrivit studiului publicat în Nature Communications pe 1 noiembrie, această descoperire extinde acoperirea totală cunoscută a ierbii de mare la nivel mondial cu peste 40%.
"Această descoperire arată cât de departe suntem de a fi explorat oceanele, nu doar în adâncuri, ci chiar şi în zonele de mică adâncime", a declarat coautorul raportului, profesorul Carlos Duarte, de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie King Abdullah din Arabia Saudită.
Pajiştile de ierburi marine au fost mult timp insuficient cercetate, estimările privind suprafaţa lor totală la nivel mondial variază între 160.000 şi 1.6 milioane de kilometri pătraţi. Cartografierea reprezintă o provocare imensă: pajiştile din apele adânci sau tulburi nu pot fi întotdeauna observate de avioane sau sateliţi, în timp ce cele mai mici pot fi rare sau întrepătrunse cu alte plante marine, ceea ce face dificilă identificarea lor.
Trimiterea de scafandri umani pentru a fotografia suprafeţe vaste de fundul oceanului este costisitoare, dificilă din punct de vedere logistic şi foarte lentă.
Rechinii-tigru sunt cea mai bună soluţie, pentru moment. Aceste animale extrem de mobile sunt capabile să atingă adâncimi semnificative, au o rază de acţiune mare şi petrec mult timp în pajiştile marine. De asemenea, ei nu sunt împovăraţi de constrângerile umane banale, cum ar fi nevoia de o barcă, necesitatea de a ieşi la suprafaţă frecvent şi dependenţa de condiţii oceanice calme.
Pachete de camere de luat vederi, montate pe aripioarele dorsale ale rechinilor - "o fereastră către lumea marină"
Între 2016 şi 2020, cercetătorii au fixat pachete de camere de luat vederi, echipate cu etichete radio şi prin satelit, pe aripioarele dorsale a şapte rechini. Ei au capturat animalele cu ajutorul unor drumline cu cârlige circulare, care se agaţă în fălcile animalelor.
Acesta este "cel mai sigur mod de a prinde rechini" şi nu provoacă daune pe termen lung, a declarat Oliver Shipley, cercetător ştiinţific principal la Beneath the Waves, o organizaţie non-profit din domeniul ştiinţelor marine, şi coautor al raportului.
A fost nevoie de aproximativ 10 minute pentru a lega fiecare cameră portocalie strălucitoare, folosind legături de cablu biodegradabile şi o rotiţă dizolvabilă cu eliberare în timp. După aproximativ şase ore, pivotul s-a corodat în apa de mare şi întregul pachet a plutit la suprafaţă, de unde oamenii de ştiinţă l-au putut ridica.
Acest studiu deschide "o fereastră către lumea marină" şi poate ajuta la găsirea de răspunsuri la întrebări legate de criza climatică şi de biodiversitate, a declarat Richard Unsworth, profesor asociat la Universitatea Swansea şi fondatorul organizaţiei caritabile Project Seagrass. Unsworth, care nu a fost implicat în acest studiu, a declarat că cartografierea ierbii marine este vitală. „Dacă nu ştim unde se află, nu o putem proteja”, a spus el.
Descoperirea va însemna o mai bună protecţie a ierbii de mare în Bahamas
Iarba de mare este un important loc de reproducere şi de hrănire pentru multe specii marine, susţine pescuitul comercial şi oferă un tampon împotriva eroziunii costiere. De asemenea, ele reprezintă o sursă semnificativă de „carbon albastru”, capturând şi stocând cantităţi mari de carbon pe fundul mării, ceea ce le face un instrument vital pentru atenuarea crizei climatice.
Cu toate acestea, ele sunt ameninţate de o serie de factori, inclusiv de navigaţia cu barca şi de transportul maritim, de dezvoltarea costieră şi de condiţiile meteorologice extreme din ce în ce mai severe. Se estimează că aproximativ 7% din ierburile marine dispar în fiecare an la nivel mondial. Marea Britanie a pierdut 90% din pajiştile de iarbă de mare în ultimele secole.
Cercetătorii speră că descoperirea lor va însemna o mai bună protecţie a ierbii de mare în Bahamas, care este ameninţată de dragare pentru dezvoltarea coastelor, precum şi de o campanie de exploatare minieră pentru aragonit, dar şi în întreaga lume.
Iarba de mare, precum şi alte ecosisteme, sunt „probabil unul dintre cei mai buni aliaţi şi atuuri pe care îi avem în ceea ce priveşte încercarea de a atenua în mod natural efectele schimbărilor climatice”, a declarat Shipley.
