Antena 3 CNN › Mediu › Germania produce 6 milioane de tone de cenușă pe an din arderea deșeurilor. Cercetătorii vor să o transforme în material de construcții

Germania produce 6 milioane de tone de cenușă pe an din arderea deșeurilor. Cercetătorii vor să o transforme în material de construcții

Mia Lungu
5 minute de citit Publicat la 14:32 16 Noi 2026 Modificat la 14:32 16 Noi 2026
instalatie prelucrare cenusa deseuri incinerate germania
Instalație pentru prelucrarea cenușii provenite din incinerarea deșeurilor, în Erftstadt, lângă Köln. Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Getty Images

Germania produce aproximativ 6 milioane de tone de cenușă provenită din incinerarea deșeurilor municipale în fiecare an, în urma acestui proces rămânând o cantitate considerabilă de reziduuri care necesită o tratare atentă. Cercetătorii investighează acum dacă acest material ar putea avea o utilitate și dincolo de gestionarea deșeurilor.

Un proiect la care participă TH Köln (Universitatea de Științe Aplicate din Köln) și Universitatea RWTH Aachen testează metode prin care cenușa să absoarbă și să rețină permanent dioxidul de carbon, transformând-o, eventual, într-o resursă pentru construcția drumurilor și producția de beton, potrivit Times of India.

Această abordare ar putea reduce și necesarul de materiale de construcție obținute prin procese mari consumatoare de energie. Dacă va avea succes, tehnologia ar putea aduce un dublu beneficiu pentru mediu: reducerea emisiilor industriale de carbon și promovarea unor practici mai sustenabile de reciclare a deșeurilor și de construcție.

Cum transformă Germania cenușa provenită din deșeuri într-un material de construcție care stochează carbon

Cercetarea se concentrează asupra cenușii de la baza instalațiilor de incinerare, reziduul bogat în minerale care rămâne după arderea deșeurilor municipale. Deși conține materiale care ar putea fi utile în construcții, cenușa provenită din incinerare, în forma sa netratată, este considerată periculoasă, deoarece poate conține metale grele, dioxine toxice, furani și săruri solubile, potrivit publicației Engineers Ireland.

Prin urmare, reziduul nu poate fi utilizat direct în proiectele de construcții. Înainte de a deveni o potențială resursă pentru acest sector, trebuie să treacă printr-un proces de prelucrare care să permită recuperarea metalelor și eliminarea contaminanților nedoriți.

TH Köln explică faptul că instalațiile specializate gestionează deja acest material prin recuperarea metalelor, cernere și sortare. Aceste etape permit obținerea unei cenuși curățate, care poate fi analizată ulterior pentru identificarea unor posibile utilizări.

Cercetătorii investighează acum dacă și componentele minerale din acest reziduu prelucrat ar putea contribui la reducerea emisiilor de CO2. Ideea este de a valorifica proprietatea naturală a cenușii de a reacționa cu dioxidul de carbon, obținând un material care stochează gazul și care ar putea avea, în același timp, o altă utilizare industrială.

Carbonatarea oferă o modalitate de fixare permanentă a dioxidului de carbon

Procesul central analizat de cercetători este carbonatarea, o reacție chimică în cadrul căreia mineralele din cenușă absorb dioxidul de carbon și îl fixează într-o formă mai stabilă.

Potrivit TH Köln, conținutul mineral al cenușii prelucrate poate absorbi dioxidul de carbon și îl poate reține permanent. Cercetătorii urmăresc să dezvolte o metodă practică prin care această reacție să se desfășoare eficient și în afara condițiilor de laborator.

Proiectul este coordonat de Bergischer Abfallwirtschaftsverband (BAV), iar TH Köln și Universitatea RWTH Aachen participă în calitate de parteneri științifici. Partenerul industrial refer GmbH furnizează cenușă provenită din incinerarea deșeurilor, deja prelucrată în instalația sa de tratare.

Activitatea face parte din proiectul KARMA, axat pe carbonatarea cenușii rezultate din incinerarea deșeurilor.

Inițiativa a obținut finanțare în cadrul competiției pentru regiunile-model CCU din landul Renania de Nord-Westfalia și va beneficia de peste un milion de euro până la jumătatea anului 2028. CCU se referă la captarea dioxidului de carbon și utilizarea acestuia, în locul eliberării sale directe în atmosferă.

Ce metodă de carbonatare poate capta o cantitate mai mare de carbon

O parte importantă a cercetării presupune compararea a două metode diferite prin care dioxidul de carbon este pus în contact cu cenușa. Metodele se deosebesc prin cantitatea de umiditate utilizată și prin eficiența cu care gazul poate pătrunde în material.

Prima metodă este carbonatarea umedă, în cadrul căreia cenușa este prelucrată în apă. Această metodă permite absorbția unei cantități mai mari de CO2, însă necesită energie. Ulterior, materialul trebuie uscat, ceea ce ar putea afecta eficiența generală a procesului.

A doua metodă presupune utilizarea unei cantități limitate de umiditate. În acest caz, la suprafața cenușii se formează un strat carbonatat. Acesta poate deveni însă destul de dens și poate împiedica pătrunderea dioxidului de carbon în profunzimea materialului. Prin urmare, cantitatea de gaz stocată este mai mică.

Aceste compromisuri au fost prezentate de Axel Wellendorf, de la TH Köln, care a explicat că ambele abordări au avantaje și dezavantaje. Cercetătorii trebuie să stabilească ce metodă oferă cel mai bun echilibru între cantitatea de carbon absorbită și energia necesară pentru prelucrarea materialului.

O instalație experimentală va compara diferitele metode

Pentru a duce cercetarea dincolo de experimentele de laborator, partenerii dezvoltă o instalație tehnică de testare la centrul de depozitare a deșeurilor Leppe, situat în apropiere de Lindlar, Germania.

Instalația este dezvoltată de TH Köln și Universitatea RWTH Aachen și va fi operată de BAV, organizația care coordonează proiectul. Cenușa prelucrată furnizată de refer GmbH va constitui materialul de bază pentru experimente.

Instalația planificată le va permite cercetătorilor să ajusteze și să compare diferite metode de carbonatare în condiții mai apropiate de cele din utilizarea industrială.

Potrivit publicației Engineers Ireland, proiectul urmărește dezvoltarea unui sistem-pilot flexibil, capabil să testeze procesele în condiții realiste. Cercetătorii vor evalua mai întâi modul în care cenușa reacționează cu dioxidul de carbon, înainte de a analiza dacă materialul rezultat poate îndeplini cerințele impuse în construcții.

Ar putea cenușa carbonatată să înlocuiască nisipul și pietrișul în construcția drumurilor?

Una dintre posibilele aplicații este construcția drumurilor, unde cenușa carbonatată ar putea fi utilizată în formă nelegată. Aceasta înseamnă că materialul nu ar trebui neapărat încorporat în beton sau într-un alt amestec cu liant înainte de a fi folosit.

TH Köln afirmă că cenușa prelucrată ar putea înlocui, potențial, pietrișul sau nisipul în construcția drumurilor și în lucrările de terasament. Aceste materiale sunt obținute în mod obișnuit prin extracție, proces care poate necesita un consum considerabil de energie.

Prin utilizarea cenușii carbonatate, proiectul urmărește să înlocuiască o parte dintre materiile prime convenționale cu un reziduu care, în caz contrar, ar necesita procese suplimentare de gestionare.

Cercetătorii analizează și posibilitatea ca materialul să fie potrivit pentru producția de beton. În această aplicație, cenușa ar putea funcționa ca liant, nu doar ca înlocuitor pentru agregate precum nisipul sau pietrișul.

Producția de beton impune însă cerințe mai stricte privind uniformitatea materialelor utilizate. Cenușa trebuie să aibă o calitate bine definită și constantă pentru a garanta că va funcționa conform destinației.

TH Köln afirmă că atingerea standardelor necesare ar reprezenta o contribuție importantă la dezvoltarea economiei circulare și la protecția climei.

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close