Antena 3 CNN › Mediu › Încă patru țări din UE anunță că renunță la combustibilii fosili. România nu e pe listă

Încă patru țări din UE anunță că renunță la combustibilii fosili. România nu e pe listă

A.N.
8 minute de citit Publicat la 07:00 19 Noi 2026 Modificat la 07:00 19 Noi 2026
cop 31 getty
sursa foto: Getty

Încă patru țări din UE, Danemarca, Portugalia, Luxemburg și Spania, și-au publicat foi de parcurs pentru renunțarea la combustibilii fosili, în timp ce la COP31 subiectul rămâne cel mai disputat, iar un proiect de acord cere pentru prima dată „tranziția imediată” în sistemele energetice, notează Euronews.

Combustibilii fosili, principala cauză a încălzirii globale, rămân unul dintre cele mai disputate subiecte la COP31, în timp ce summitul ONU pentru climă intră în ultimele zile.

Deși mulți lideri au evitat în timpul negocierilor să pomenească de renunțarea la cărbune, petrol și gaze, un proiect de acord publicat luni cere „accelerarea acțiunilor de eliminare treptată a combustibililor fosili, inclusiv prin tranziția imediată de la combustibilii fosili în sistemele energetice”.

Summitul de anul trecut din Brazilia s-a încheiat fără ca acordul final să menționeze combustibilii fosili. De aceea, țările care susțin eliminarea lor au salutat formulările mai ferme de acum. Proiectul are însă rolul de a deschide discuția pe temele sensibile.

Opoziția, mai ales din partea țărilor exportatoare de combustibili fosili, se va reflecta probabil în textul final. Acordurile de la summitul ONU necesită consensul tuturor părților, adică al aproape 200 de state, așa că progresele vin adesea lent și în pași mici.

„Electrificarea trebuie legată clar de renunțarea la combustibilii fosili”

Avertismentele că lumea va depăși pragul de 1,5°C se înmulțesc. Cu toate acestea, principala sursă a emisiilor care încălzesc planeta, arderea combustibililor fosili pentru energie, a lipsit în mod vizibil din unele dintre discuțiile importante ale summitului.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a adresat liderilor de la Antalya pe 11 noiembrie. Ea a numit „vara adevărului” recentul val de fenomene meteo extreme și incendii devastatoare care au lovit Europa și restul lumii.

„Suntem într-un punct de cotitură la nivel global”, a declarat ea. „Cel mai recent raport ONU este clar: suntem pe cale să depășim ținta de 1,5°C și fiecare fracțiune de grad contează”.

Von der Leyen a prezentat prioritățile UE pentru COP31, printre care accelerarea electrificării și „consolidarea parteneriatelor globale” pentru construirea unor economii curate. În tot discursul, însă, nu a pomenit nicio dată de combustibilii fosili.

Potrivit ONU, combustibilii fosili, adică cărbunele, petrolul și gazele, sunt de departe cel mai mare factor al schimbărilor climatice globale. Ei produc aproximativ 68% din emisiile globale de gaze cu efect de seră și aproape 90% din toate emisiile de dioxid de carbon.

Von der Leyen a fost acuzată că „a ratat ținta”, pentru că nu a spus niciun cuvânt despre renunțarea la combustibilii fosili. A fost criticată și pentru „tonul festiv”, în condițiile în care finanțarea UE pentru climă stagnează.

„Electrificarea trebuie legată clar de renunțarea la combustibilii fosili. Altfel, industria combustibililor fosili primește o acoperire ca să continue ca până acum, strângând profituri în timp ce oamenii obișnuiți sunt loviți de facturile la energie tot mai mari și de efectele schimbărilor climatice”, crede Chiara Martinelli, directoare la Climate Action Network (CAN) Europe.

Pentru unii, totuși, textul final al COP nu este totul.

„Poți oricând să-ți dorești și să lupți” ca renunțarea la combustibilii fosili să fie inclusă în decizia finală a summitului, a declarat luni, 16 noiembrie, Heike Henn, secretar de stat în Ministerul german al Mediului, înainte de publicarea proiectului. Dar „acesta nu este pentru noi criteriul suprem al succesului”, a adăugat ea. „Succesul stă în fapte, într-o coaliție care crește”.

Pe 11 noiembrie, Finlanda și-a reafirmat angajamentul de a renunța la combustibilii fosili și și-a publicat foaia de parcurs națională, urmând exemplul Franței, Germaniei și Olandei.

Aproape o săptămână mai târziu, pe 17 noiembrie, Danemarca, Portugalia, Luxemburg și Spania și-au anunțat propriile planuri naționale.

Brazilia, care a condus elaborarea unei foi de parcurs globale înainte de a preda președinția COP, lucrează și ea la propriul plan național. La fel fac mai multe state insulare din Pacific.

„Este un lucru pozitiv că tot mai multe țări răspund apelului de a-și planifica viitorul dincolo de combustibilii fosili”, spune Romain Ioualalen, de la organizația non-profit Oil Change International.

„Totuși, foile de parcurs trebuie să fie mai mult decât o reluare a politicilor existente. Avem nevoie ca țările bogate să-și accelereze ieșirea din combustibilii fosili, ca să se alinieze la obiectivele climatice globale”, adaugă el.

Cât din energia Finlandei provine din combustibili fosili?

Peste 96% din electricitatea Finlandei este produsă deja din surse nefosile, una dintre cele mai mari ponderi din lume.

Cu toate acestea, intensitatea energetică a economiei și consumul de energie pe cap de locuitor sunt foarte ridicate. Explicația ține de industria grea relativ mare a țării, de distanțele lungi și de nevoia mare de încălzire într-o climă rece.

În 2025, cea mai mare sursă individuală de energie au fost combustibilii pe bază de lemn, cu 28% din consumul total de energie. Energia nucleară a reprezentat 27%, iar combustibilii fosili, 18%.

Principalele surse interne de energie sunt în prezent combustibilii pe bază de lemn, hidroenergia, energia eoliană, energia solară, deșeurile, turba și pompele de căldură.

Finlanda își propune să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2035, dar nu a stabilit un termen obligatoriu prin lege pentru renunțarea la combustibilii fosili.

Foaia sa de parcurs urmează procesul Santa Marta, lansat după ce orice mențiune despre o foaie de parcurs pentru ieșirea din combustibilii fosili a fost eliminată din textul final al COP30 de anul trecut, de la Belém.

Eliminarea combustibililor fosili „nu are sens” fără finanțare

Turcia, Franța, SUA și Italia se numără printre țările care au adus lobbiști ai industriei combustibililor fosili la summitul anual. Asta a ridicat din nou întrebări despre cine primește un loc la masa negocierilor și despre integritatea procesului.

Turcia, coorganizatoare a summitului, a fost criticată și pentru dependența mare de cărbune, care rămâne principala sa sursă de electricitate.

Deși încearcă să extindă energia regenerabilă, planul climatic național al Turciei permite creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, nu scăderea lor. Țara își intensifică în continuare explorările de combustibili fosili, atât în Marea Neagră, cât și în sudul teritoriului.

De altfel, chiar pe 9 noiembrie, când a început COP31, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a sărbătorit descoperirea unui zăcământ de petrol pe teritoriul țării.

Pe 12 noiembrie, ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, care a mai susținut că combustibilii fosili sunt necesari pentru securitatea energetică, a declarat că țările în curs de dezvoltare au nevoie de acces la tehnologie și finanțare. Altfel, a spus el, nu vor putea face tranziția către energia curată.

„Fără asta, să le spui oamenilor că nu au nevoie să consume cărbune, că nu au nevoie să consume alți combustibili fosili, nu are niciun sens”, a declarat el pentru agenția AFP.

„Trebuie să producem această electricitate. Am vrea să o facem din surse regenerabile. Am vrea să o facem cu energie nucleară, dar, desigur, pentru a construi centrale nucleare e nevoie de o sumă uriașă de bani”, a adăugat acesta.

Finanțarea a devenit una dintre cele mai disputate teme la Antalya, mai ales banii pentru adaptare și pentru pierderi și daune în țările cele mai vulnerabile la dezastrele climatice, precum statele în curs de dezvoltare și micile state insulare.

La COP29 de la Baku, în 2024, țările dezvoltate au convenit să mobilizeze cel puțin 300 de miliarde de dolari (268 de miliarde de euro) pe an pentru statele în curs de dezvoltare până în 2035. Suma face parte dintr-o țintă mai largă, de 1.300 de miliarde de dolari (1.630 de miliarde de euro), din surse publice și private.

La COP30, anul trecut, guvernele au convenit să urmărească cel puțin triplarea finanțării pentru adaptare până în 2035. Nu au stabilit însă nivelul de referință, cine plătește și cum vor ajunge banii la destinație.

Analiștii spun că o „cale fezabilă către un rezultat semnificativ” privind finanțarea climatică la COP31 ar fi consfințirea angajamentului de triplare și stabilirea unui nivel de referință de 40 de miliarde de dolari (36,2 miliarde de euro), cu etape intermediare înainte de 2035 și o pondere minimă a granturilor față de împrumuturi.

Un raport al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), publicat cu câteva zile înainte de summit, a arătat însă că nici măcar triplarea actualei finanțări publice internaționale pentru adaptare nu ar acoperi decât 23–29% din nevoile țărilor în curs de dezvoltare.

Angajamentul COP31 privind electrificarea câștigă teren și critici

Renunțarea la combustibilii fosili a devenit un subiect fierbinte la COP31, nu în ultimul rând din cauza exploziei prețurilor la petrol și gaze după războiul condus de SUA împotriva Iranului.

Combustibilii fosili au devenit o preocupare tot mai mare și din cauza angajamentului „35x35” propus de Turcia. Acesta prevede ca, până în 2035, electricitatea să acopere 35% din cererea globală de energie, față de aproximativ 23% în prezent.

Aproximativ 75 de țări și mai multe state insulare mici susțin deja public obiectivul. Printre ele se află și Regatul Unit, al cărui premier, Andy Burnham, și-a exprimat sprijinul la doar câteva săptămâni după ce guvernul său a aprobat controversatul zăcământ de gaze Jackdaw din Marea Nordului.

Și von der Leyen și-a arătat sprijinul. Ea susține că ținta poate fi atinsă și că va aduce UE o securitate energetică mai mare.

Electrificarea înseamnă înlocuirea tehnologiilor care ard combustibili fosili cu unele care funcționează pe electricitate, de exemplu trecerea de la o mașină diesel la una electrică.

Criticii avertizează însă că electrificarea nu va elimina, în sine, consumul de combustibili fosili. Ar putea chiar deveni o scuză pentru ca guvernele să considere extinderea centralelor pe gaz un progres spre ținta „35 până în 2035”.

„Trecerea de la petrol și gaze la electricitate reduce emisiile doar dacă electricitatea este curată, ceea ce face ca dezvoltarea rapidă a surselor regenerabile să fie nenegociabilă”, spune Linda Kalcher, directoare executivă a think tank-ului paneuropean Strategic Perspectives.

„Energia solară și cea eoliană sunt cele mai ieftine și printre cele mai rapide surse de electricitate nouă din lume, cu atât mai mult de când prețurile petrolului și gazelor au explodat. Rămâne totuși riscul ca dependența de combustibilii fosili să se perpetueze și să se investească în rezerve de petrol și gaze nerentabile, mai ales că cererea tot mai mare de energie a centrelor de date alimentează apelurile pentru noi capacități pe combustibili fosili”, mai explică ea.

COP31 ar trebui să se încheie pe 20 noiembrie, dar negocierile ar putea fi prelungite, pe măsură ce țările se chinuie să ajungă la un consens.

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close