Anul trecut, mările lumii au înmagazinat o cantitate record de căldură, de 23 de zettajouli. Apele oceanelor au devenit astfel mai calde, mai înalte și mai puțin prielnice vieții, arată un raport, citat de The Guardian.
Această creștere explozivă a energiei termice, de aproape 40 de ori mai mare decât toată energia consumată de omenire în acel an, vine pe fondul unor schimbări profunde ale marilor mase de apă esențiale pentru viața pe Pământ.
Nivelul mărilor a crescut cu aproximativ 3,8 milimetri pe an din 1999 încoace, iar între 2012 și 2025 ritmul s-a accelerat la 4,2 milimetri pe an, potrivit celei de-a zecea ediții a raportului Copernicus privind starea oceanelor. Documentul arată că oceanul planetar a devenit cu 17% mai acid în ultimii 40 de ani.
Oceanele au absorbit aproximativ o treime din dioxidul de carbon emis de omenire și circa 90% din căldura suplimentară reținută în sistemul Pământului de poluarea cu gaze cu efect de seră.
„Oceanul se transformă sub ochii noștri”, a declarat Pierre Bahurel, directorul general al Mercator Ocean International, organizația care a publicat raportul. „Încălzirea, creșterea nivelului mărilor și degradarea ecosistemelor sunt semne interconectate ale unei schimbări semnificative și de durată”.
În Europa, care se încălzește de două ori mai repede decât media globală, Marea Mediterană și Marea Neagră au fost lovite de valuri de căldură marine record, cu temperaturi ridicate care persistă mult sub suprafață, și de episoade de căldură extremă care au durat peste o lună, au constatat oamenii de știință.
Cercetătorii au observat o accelerare clară a creșterii nivelului mării în vestul Mediteranei, în timp ce în partea de est creșterile au fost neuniforme. Întreaga mare s-a încălzit cu 0,32 grade Celsius pe deceniu, arată raportul, ceea ce a dus la înmulțirea valurilor de căldură marine, mai ales în ultimii ani.
Joule-ul, unitatea de măsură a căldurii, reprezintă cantitatea de electricitate necesară pentru a alimenta un dispozitiv de un watt timp de o secundă. Un zettajoule înseamnă un miliard de mii de miliarde de jouli.
Raportul apare în timp ce vestul Europei traversează un septembrie neobișnuit de cald, imediat după o vară devastatoare, marcată de incendii. Săptămâna trecută, în unele zone din Spania și Portugalia, temperaturile au urcat până la 40 de grade Celsius. Apele de coastă fierbinți agravează valurile de căldură de pe uscat, pentru că adaugă căldură pe timp de noapte, când altfel aerul s-ar răcori.
Ángel Borja, ecolog marin la AZTI, un institut de cercetare basc, care nu a participat la realizarea raportului, spune că efectele se văd deja de câțiva ani și cu siguranță se vor amplifica.
„Dar pare să fie o problemă pe care societatea tinde s-o minimizeze. De exemplu, problemele combinate ale creșterii nivelului mării și ale fenomenelor extreme, care erodează coasta Mediteranei – și totuși unii insistă să reconstruiască în locuri care, fără îndoială, vor dispărea”, explică acesta.
Raportul documentează pagubele extinse pe care căldura le-a produs vieții marine. Între ianuarie 2023 și septembrie 2025, 84% dintre recifele de corali ale lumii au fost expuse unui stres termic suficient de puternic cât să ducă la albirea lor. În ultimii 30 de ani, aproape 5% din suprafața oceanului a cunoscut o schimbare persistentă a tiparelor de creștere a fitoplanctonului, organismele minuscule care stau la baza lanțurilor trofice și reglează circuitul carbonului. În Antarctica, patru colonii de pinguini imperiali nu au reușit deloc să se reproducă în 2022, în perioade cu gheață marină la minime record.
Concluziile au fost publicate împreună cu un alt studiu Copernicus. Acesta arată că, anul acesta, combinația letală dintre căldura extremă și aerul poluat a expus peste o treime din omenire la niveluri periculoase de ozon troposferic, cel din apropierea solului.
Fenomenul, cunoscut drept „penalizarea climatică a ozonului”, este rezultatul unor reacții chimice care au loc atunci când anumiți poluanți sunt expuși la căldură și la lumina soarelui. În primele opt luni din 2026, doar 5% din populația lumii a fost expusă unor niveluri „bune” de ozon, care se încadrează în recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, arată raportul.
Florian Pappenberger, directorul general al Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, care a realizat analiza, spune că rezultatele arată că „poluarea aerului nu cunoaște granițe”.
„Fumul incendiilor de vegetație, ozonul și praful pot călători mii de kilometri, afectând comunități aflate departe de sursă”, a spus el. „În timp ce comunitatea internațională se pregătește pentru COP31, aceste concluzii sunt o reamintire oportună că schimbările climatice, calitatea aerului și sănătatea publică sunt provocări profund interconectate, care necesită o acțiune globală coordonată”.
