Angajarea răspunderii Guvernului Boc asupra unui proiect de lege nu va mai putea fi făcută oricând şi în orice condiţii. Sunt prevederile introduse de Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care Legea Educaţiei, pentru care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în urmă cu trei luni, a fost declarată drept neconstituţională.
Prevederile Curţii Constituţionale dobândesc însă valoare de regulă de drept, ceea ce înseamnă mai multe limite pentru Executiv, care nu va mai putea ocoli Parlamentul atunci când se va pune problema adoptării unor proiecte legislative importante.
Adoptarea unor legi, de către Guvern, prin mecanismul asumării răspunderii în faţa Parlamentului, ar trebui să fie o excepţie, mai precis o pârghie constituţională care să fie utilizată doar în anumite condiţii, susţin magistraţii Curţii Constituţionale. Pe scurt, Guvernul îşi poate angaja răspunderea pentru un proiect de lege doar în două cazuri.
Fie este o urgenţă, adică proiectul de lege nu mai poate fi adoptat în procedură obişnuită, fie Guvernul nu mai are susţinere politică, adică nu mai beneficiază de o majoritate parlamentară.
Altfel spus, un guvern minoritar este mai îndrituit să apleze la mecansimul asumării răspunderii, faţă de unul care se bucură, încă, de majoritate confortabilă în Parlament.
Aprecierea magistraţilor Curţii Constituţionale este însă de natură strict politică, întrucât Constituţia nu face referire la acest aspect în cazul mecanismului asumării.
În cazul angajării răspunderii pe Legea Educaţiei, de pildă, niciuna dintre cele două condiţii menţionate de Curte nu a fost îndeplinită, motiv pentru care legea a fost declarată, în urmă cu o săptămână, neconstituţională. În schimb alte două proiecte de lege pentru care Cabinetul Boc şi-a asumat răspunderea în aceeaşi zi, respectiv la 15 septembrie, au fost acceptate de Curte tocmai pentru că era necesar ca acestea să intre cât mai repede în vigoare.
Antena 3
