Curtea Constituţională a admis sesizarea preşedintelui Băsescu referitoare la arogarea de către instanţele a unor competenţe ce aparţin autorităţii legislative. Curtea Constituţională a constatat, miercuri, existenţa unui conflict de natură constituţională între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pe de-o parte, şi Legislativ şi Executiv. Instituţiile judecătoreşti se fac vinovate de edictarea de norme juridice, prerogativă ce aparţine Parlamentului şi în anumite situaţii, strict delimitate de Constituţie, Guvernului, se arată în decizia CCR.
Curtea Constituţională (CC) s-a pronunţat, în şedinţa de miercuri, asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlament şi Guvern, pe de altă parte, cerere formulată de preşedintele Traian Băsescu în temeiul articolului 146 litera e din Constituţie.
"Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte", potrivit deciziei Curţii Constituţionale. Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Secţiile Unite ale instanţei supreme, deşi sesizate de către procurorul general al României cu privire la o anumită practică a instanţelor de legiferare a unor sporuri pentru magistraţi, au preferat să confirme acordarea de drepturi salariale către judecători, procurori şi personalul auxiliar.
Traian Băsescu a înaintat Curţii o cerere de soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte, generat de modul în care instanţele judecătoreşti înţeleg să-şi exercite prerogativele constituţionale în soluţionarea anumitor litigii, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, prin crearea de norme juridice, prerogativă ce aparţine Parlamentului şi în anumite situaţii, strict delimitate de Constituţie, Guvernului.
"În mod constant, în ultimii ani, instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri judecătoreşti prin care au dat câştig de cauză magistraţilor, personalului de specialitate juridică asimilat acestora, asistenţilor judiciari şi personalului auxiliar care au promovat acţiuni în pretenţii, fundamentate pe legislaţia salarizării din sistemul judiciar. Astfel de procese câştigate au avut ca obiect, cu titlu de exemplu: prima de concediu, sporul ?anticorupţie?, sporul pentru vechime în muncă, coeficienţii de multiplicare diferiţi, sporul de Ťspecializareť, sporul de Ťpericulozitateť, sporul de Ťconfidenţialitateť, sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică, tichetele de masă, sporul de Ťfidelitateť, stimulente, suplimentul Ťpostuluiť, sporul de Ťpermanenţăť", se arată în sesizarea preşedintelui.
Antena3.ro
