România nu stă cu mâinile încrucişate pentru a se reuni condiţiile politice privind aderarea la Schengen, a afirmat ministrul de Externe, Titus Corlăţean, la Reprezentanţa Comisiei Europene în România, cu ocazia preluării preşedinţiei elene a Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2014.
„Poziţia Guvernului României a fost clar exprimată de premier, nu fac decât să o repet, că atunci când condiţiile politice vor fi întrunite pentru consens, imediat vom aştepta ca acest punct să fie pe ordinea de zi a Consiliului pentru luarea unei decizii corecte, legitime faţă de România şi Bulgaria. Vă asigur că nu stăm cu mâinile încrucişate pentru a se reuni aceste condiţii. Continuăm să facem ceea ce avem de făcut, dar fără să supralicităm, fără să supraestimăm şi aşteptăm ca raţionalitatea, după o perioadă mai complicată europeană, să revină atunci când luăm decizii nediscriminatorii şi legitime pentru toţi membrii UE”, a spus Corlăţean, citat de Agerpres.
De asemenea, şeful diplomaţiei române a amintit că „după 2011, România îndeplineşte criteriile obiective ale acquis-ului Schengen”.
În plus, Corlăţean a amintit şi de declaraţia preşedintelui Comisiei Europene, Jose Barroso, cu privire la Schengen, arătând că intervenţia acestuia a fost una „extrem de corectă”.
„A spus foarte multe lucruri pe care noi înşine le-am spus în plan politic intern sau în relaţiile cu partenerii europeni, deci nu a fost nimic nou, dar a subliniat de la nivelul CE faptul că pe de o parte nu există o legătură între criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, criteriile clare din acquis, şi alte considerente de natură politică, unele ţinând de climatul european, complicat de criza economică sau de condiţii specifice şi de natură politică dintr-o serie de state membre”, a precizat ministrul.
Titus Corlăţean a comentat şi pe marginea recentelor declaraţii făcute de europarlamentarul german Elmar Brok privind amprentarea cetăţenilor români şi bulgari, pe care le consideră inacceptabile.
„Acea parte a declaraţiei care făcea referire la necesitatea amprentării cetăţenilor români şi bulgari reprezintă o declaraţie profund nefericită, pentru că ea nu doar că introduce un element de discriminare în tratamentul cetăţenilor europeni, dar contravine unor principii sau unor valori fundamentale ale UE. Mă refer doar la acea parte a intervenţiei dl. Brok, lansând în acelaşi timp un apel la politicienii europeni indiferent de familia politică înaintea unui exerciţiu electoral european extrem de important şi pe care trebuie să-l privim cu extrem de mare atenţie şi responsabilitate în raport de ascensiunea unor curente populiste, xenofobe în Europa, antieuropene. Cred că este necesar un apel la responsabilitate şi la reţinere în retorica publică a politicienilor europeni, cu atât mai mult cu cât Elmar Brok este un politician cu experienţă, care are are un rol important în instituţiile europene, în PE, în speţă”, a spus Corlăţean.
