Preşedintele PSD Mircea Geoană a început să se comporte deja ca un candidat electoral prezidenţial. Aflat în vizită la Piteşti, liderul social-democrat a început să imite modelul băsescian, exprimându-şi opiniile şi criticile pe seama unui larg front de probleme: de la băncile preocupate de propria cămaşă, la descentralizarea care va fi mai dihai decât cea din 1923, cu un mic ocol zona pomicolă, urmată de o incursiune prin producţia auto autohtonă, pentru a se ancora la final între critica unui eventual acord cu FMI şi discriminările din justiţie.
Ajuns în urbea piteşteană pentru investirea noului prefect, Marcel Proca, liderul PSD s-a erijat în pielea expertului polivalent.
Diplomat ca formaţie, Geoană pare a-şi fi lărgit foarte mult sfera preocupărilor sale, emiţând semnale electorale că nu doreşte să fie mereu numărul doi în stat şi CSAT, ca preşedinte de Senat. Nu trece o descindere în teritoriu fără ca preşedintele PSD să ia la scărmănat toată activitatea guvernamentală, pentru a-şi etala cunoştinţele vaste care l-ar putea ca un bun şef de stat.
Geoană: ?Să evităm să ieşim din criză unii pe spatele celorlalţi?
Geoană a reieterat teza României împinse către un acord cu Fondul Monetar Internaţional, în timp ce, în ţară, băncile afectate de criză caută să-şi scoată cămaşa pe seama clienţilor.
"Cred că în soluţia anticriză pe care încercam să o construim trebuie să evităm cea mai mare eroare, aceea de a încerca să ieşim din criza unii pe spatele celorlalţi. Adică firmele pe seama angajaţilor, statul pe seama populaţiei şi băncile pe seama clienţilor", a susţinut preşedintele Mircea Geoană.
Principalul obiectiv pentru perioada următoare va fi repornirea creditării economiei reale, şi-a asigurat asistenţa liderul PSD. ?Apelul meu de aici, de la Piteşti, este încă o dată pentru un răspuns mai curajos din partea Guvernului României la această criză, bazat pe solidaritate şi bazat, de ce nu, pe o responsabilizare inclusiv a sectorului bancar din România, care trebuie să înţeleagă că este extrem de uşor să faci profituri mari atunci când vremea este bună şi să te îndrepţi către statul român atunci când vremea este mai puţin bună. Cred că principalul obiectiv al etapei următoare este repornirea creditării economiei reale. Da, s-au dat ceva resurse pentru CEC şi EximBank, sunt ceva resurse pentru IMM-uri, dar din punct de vedere al răspunsului la nevoia de creditare a economiei reale, acest răspuns întârzie. Şi am senzaţia că într-un fel suntem împinşi către un acord cu Fondul Monetar, fără să avem în schimb o garanţie a faptului că cei care sunt interesaţi în acoperirea acestei responsabilităţi cu statul român au un grad credibil şi real pentru repornirea creditării economiei reale româneşti", a mai declarat Geoană.
În schimb, inviorarea industriei auto din România datorează acest lucru în mare parte sprijinului acordat de stat.
"Există un început de inviorare a activităţii şi a producţiei la Dacia. Sper să fie un lucru pe termen lung. Într-un fel, poate că şi măsurile interne au ajutat, dar mă bucur să văd că există un început de revigorare şi sper să fie un răspuns pe termen mai lung", a mai spus Geoană, înainte de a-şi muta expertiza de diplomat în zona pomicolă.
Limbajul de lemn, la mare căutare în expertiza pomicolă
Participant la un seminar pe teme pomicole, Geoană a identificat rapid problema. Sectorul pomicol suprafaţă de producţie a scăzut la 50.000- 60.000 de hectare. Ca atare, pentru depăşirea crizei, reinvestirea resurselor României în modernizarea agriculturii reprezintă o condiţie obligatorie, a mai suţinut Geoană dând tribut, ca Ion Iliescu de altădată, uitatei limbi de lemn.
"Agricultura a contribuit semnificativ la creşterea economiei în România, în trimestrul patru. Avem resurse şi condiţii foarte bune pentru a dezvolta acest domeniu", a continuat în aceeaşi manieră Geoană.
Batem interbelicul la descentralizare
Liderul social democrat a mai spus ca actuala coaliţie de guvernare pregăteşte "cel mai ambiţios program de descentralizare? pe care l-a avut statul român modern.
"Vom asista, în următoarele câteva luni, la cel mai agresiv şi ambiţios program de descentralizare pe care l-a avut statul român modern de la unificarea administrativă din 1923. Există în acest moment o decizie la nivelul coaliţiei şi partidul nostru a fost şi rămâne extrem de energic în favoarea unei descentralizării rapide. Mă aştept ca, pînă la începutul verii, o parte din serviciile publice legate de sănătate, educaţie, ordine publică, agricultură şi cultură să treacă în responsabilitatea directă, cu resurse cu tot, autorităţilor locale, consiliilor judeţene, primării, consilii locale. Este cea mai mare schimbare administrativă din istoria modernă a României", a adăugat Geoană.
Discurs justiţiar, după model băsescian
O mină preocupată încreţeşte fruntea liderului PSD şi când vine vorba de justiţie. "Este inadmisibil ca un cetăţean obişnuit să petreacă zeci de ani în justiţie pentru a-şi găsi dreptatea în România. Este de neacceptat ca procurori sau judecători să-şi dea mâna uneori pentru a face scăpat cu basma curată infractori periculoşi. Lupta împotriva corupţiei la nivel înalt care a căpătat accente super-politizate a ţinut, într-un fel, loc de adevărată reformă şi cred, în acest moment, este obligaţia actualului Guvern şi a instituţiilor statului român de a proceda la o refermă serioasă, accelerată şi profundă în sistemul justiţiei ca serviciu public esenţial", a spus Mircea Geoană, împrumutînd o parte din propria retorică folosită în cazul Năstase pentru a o împleti cu concluziile trase recent de numărul 1 în stat, Traian Băsescu.
Presedintele PSD a mai sublinit că, alături de Educaţie şi Sănătate, Justiţia face parte din serviciile publice la care românii nu au au acces.
"Există un grad de discriminare pe baza de avere, potenţă, influenţă şi lobby în favoarea celor foarte bogaţi şi puternici, în defavoarea celor obisnuiţi", a mai afirmat Geoană, nuanţându-şi discursul.
Marius Vulpe, Antena3.ro
