Guvernul şi-a angajat răspunderea pe Legea Educaţiei, în urma unei şedinţe cu incidente. La începutul dezbaterii, opoziţia a decis să nu participe la şedinţă şi a părăsit sala de plen. Joi dimineaţă, Birourile Permanente au decis ca Guvernul să îşi angajeze răspunderea pe Legea Educaţiei, deşi opoziţia a cerut amânarea acesteia până se pronunţă Curtea Constituţională.
În plenul Parlamentului, premierul Emil Boc a susţinut că Legea Educaţiei va schimba "din temelii" sistemul educaţional românesc. Primul-ministru a prezentat prevederile proiectului de lege şi modul în care actul normativ ar urma să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea sistemului educaţional.
La şedinţă au fost prezenţi 338 de parlamentari, 132 fiind absenţi, informează Mediafax. Preşedinte de şedinţă a fost vicepreşedintele Camerei Ioan Oltean (PDL), secondat de vicepreşedintele Senatului Teodor Meleşcanu şi de secretarul Camerei Dumitru Pardău (PDL).
Opoziţia nu a dorit să participe la şedinţa în care Guvernul îşi va asuma răspunderea pe Legea Educaţiei şi a părărit sala de plen. "Am decis să părăsim sala pentru că în democraţie Opoziţia trebuie ascultată şi nu trebuie sa dicteze majoritate", a declarat Călin Popescu Tăriceanu la ieşirea din sală.
Opoziţia a părăsit sala
Birourile Permanente au decis ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe Legea Educaţiei, deşi opoziţia a cerut amânarea acesteia până se pronunţă Curtea Constituţională. Decizia a fost luată cu 12 voturi "pentru" şi 11 voturi "împotrivă", cu toate că Opoziţia are majoritate în Birourile Permanente. S-a ajuns la acest vot din cauza absenţei de la şedinţă a unor reprezentanţi ai Opoziţiei.
În semn de protest faţă de asumarea răspunderii, cadrele didactice din întreaga ţară ar putea întrerupe vineri activitatea.
Singura şansa pentru ca legea să fie modificată este acum în mâinile magistraţilor de la Curtea Constituţională. Ei vor decide pe 3 noiembrie dacă Guvernul îşi poate angaja sau nu răspunderea pe acest proiect de lege.
Ce aduce nou Legea Educaţiei:
Clasa a noua va fi trecută la gimnaziu, cursurile liceale vor dura 3 ani, iar părinţii vor fi amendaţi pentru absenţele copiilor. Acestea sunt doar câteva dintre prevederile Legii Educaţiei, aşa cum arată în forma adoptată de Guvern. Executivul a ignorat multe dintre amendamentele opoziţiei.
Una dintre cele mai controversate prevederi este cea referitoare la conducerea şcolilor şi a universităţilor. În proiectul iniţial, rectorii erau desemnaţi prin concurs şi puteau să-şi desemneze pro-rectorii şi decanii.
Guvernul a stabilit însă ca aceştia să fie aleşi, fie prin modelul scrutinului universal - adică prin votul profesorilor şi al studenţilor - fie urmând modelul corporatist. Adică membrii senatului universitar desemnează candidaţi care sunt evaluaţi, prin concurs jurizat de o comisie de experţi.
Legea Educaţiei prevede învăţământ obligatoriu de zece clase, de la grupa pregătitoare la clasa a 9-a, care va face parte din gimnaziu. Liceul se va derula pe durata a 3 ani, iar părinţii vor fi amendaţi cu sume de până la o mie de lei pentru absenţele copiilor.
În plus, absolvenţii de facultate vor putea devină profesori, doar dacă fac masterat plus un stagiu suplimentar de pregătire de un an.
După ce iniţial li s-a interzis directorilor de şcoli să fie membri de partid, acum se precizează că pot fi afiliaţi politic. Nu li se va permite să ocupe însă funcţii de conducere în partid.
