Reprezentanţii ONG-urilor care au cerut, joi, preşedintelui să refuze promulgarea noii Legi ANI au anunţat că analizează posibilitatea chemării în instanţă a judecătorilor Curţii Constituţionale, pe care-i acuză de abuz în serviciu în urma deciziei de neconstituţionalitate luată în cazul legii Agenţiei Naţionale de Integritate.
"Vom analiza şi varianta de a-i reclama pe judecătorii Curţii Constituţionale la Parchet, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. După opinia noastră, extinderea controlului de constituţionalitate la publicitatea declaraţiilor de avere este un abuz şi este în contradicţie cu însăşi legea în temeiul căreia Curtea funcţionează", a anunţat, joi, Liviu Avram, reprezentantul Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI).
Propunerea lui Avram va fi analizată "serios" de reprezentanţii altor câteva ONG-uri şi, "cel mai probabil", va fi aplicată, potrivit lui Mircea Toma, liderul Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei.
Mai multe ONG-uri au cerut, joi, şefului statului să respingă de la promulgare noua Lege ANI, susţinând că astfel preşedintele ar demonstra că întreg discursul său anticorupţie şi pro-transparenţă nu a fost "praful de pe tobă".
Scrisoarea către Preşedinţie, semnată de Asociaţia ProDemocraţia (APD), Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI) şi Convenţia Organizaţiilor de Media (COM), a fost prezentată de reprezentanţii organizaţiilor, joi, într-o conferinţă de presă.
Ea este sprijinită şi de Grupul pentru Dialog Social (GDS), conform declaraţiei unuia dintre membrii acestuia, Andreea Pora.
Semnatarii au susţinut că, pe de-o parte, actuala formă a legii face din Agenţia Naţională de Integritate (ANI) o instituţie fără obiect, iar pe de altă parte "omoară transparenţa".
Consecinţele instituţionale ale eventualei aplicări a noii legi au fost prezentate de Laura Ştefan, reprezentant al Societăţii Academice din România, care a reluat motivele prezentate într-o conferinţă de presă pe aceeaşi temă susţinută miercuri alături de reprezentanţii Institutului pentru Politici Publice (IPP).
Din punctul de vedere al organizaţiilor de media sau care apără drepturile jurnaliştilor, legea elimină principiul transparenţei.
"Se duce transparenţa. Ne-am jucat de-a transparenţa până în 2007, ne-am văzut intraţi în Uniunea Europeană şi acum am ajuns să spunem ŤGata cu transparenţa!ť", a afirmat Ioana Avădani, directorul CJI.
În opinia lui Cătălin Prisăcariu, reprezentantul CRJI, noua formă a Legii ANI elimină totodată şi "un instrument extrem de important": presiunea publică pusă până în prezent, prin publicitatea declaraţiilor de avere, pe reprezentanţii clasei politice.
"Proiectul de lege castrează practic presiunea publică pe care societatea o putea pune până acum pe reprezentanţii clasei politice, prin faptul că declaraţiile de avere erau publice", a spus Prisăcariu.
"Îi cerem preşedintelui să nu promulge legea şi să o retrimită în Parlament, cu orice risc. Altminteri, întregul său discurs împotriva corupţiei este praful de pe tobă", a conchis Ioana Avădani.
Miercuri, Institutul pentru Politici Publice şi Societatea Academică din România i-au solicitat preşedintelui Traian Băsescu să respingă de la promulgare Legea ANI în actuala formă şi s-o retrimită pentru dezbateri în Parlament, chiar şi cu riscul de a avea un act normativ "mai prost" sau de "a nu avea o lege pentru o perioadă foarte lungă de timp".
După câteva ore, solicitării celor două ONG-uri i s-a alăturat şi Transparency International România, reprezentanţii acesteia solicitându-i şefului statului să refuze promulgarea Legii ANI în forma în care a trecut de Parlament pe motiv că aceasta "vulnerabilizează" aplicarea politicilor de control al averii şi incompatibilităţilor.
Noua formă a Legii ANI a fost criticată şi de ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, care a apreciat că Senatul "a operat schimbări care nu erau cerute de Curtea Constituţională" şi care "vor slăbi inutil ANI, în mod substanţial".
Senatorii au adoptat, miercuri, noua lege ANI, principala modificare adusă privind eliminarea din textul legii a comisiilor de cercetare constituite pe lângă Curţile de Apel, lucru ce echivalează cu dispariţia posibilităţii de confiscare a averii dobândite nejustificat în România.
Membrii Comisiei juridice şi ai Comisiei pentru drepturile omului au aprobat şi un amendament propus de preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, care prevede că sesizarea făcută cu rea credinţă atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut-o.
A doua zi, în plenul Senatului, s-a adoptat un nou amendament, prin care persoanele care candidează la funcţii de demnitate, de la preşedinte la consilier local, nu mai sunt obligate să îşi depună declaraţiile de avere şi interese în calitatea de candidaţi, ci doar după câştigarea mandatului.
Antena3.ro
