România nu este o ţară model în ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor, iar problema maghiară nu este nici pe departe rezolvată, susţine preşedintele UDMR Kelemen Hunor, după publicarea raportului Comitetul Consultativ al Consiliului Europei.
"România nu este o ţară model în ceea ce priveşte protecţia comunităţilor minoritare. Această realitate, repetată deseori şi în multe foruri, este susţinută, încă o dată de ultimul raport al Consiliului Europei. Uniunea salută concluziile Comitetului Consultativ al Consiliului Europei, în care se regăsesc şi câteva referinţe la raportul paralel, prezentat de UDMR", a declarat Kelemen Hunor, într-un comunicat remis AGERPRES.
Acesta susţine că, după intrarea în Uniunea Europeană, ţara noastră nu a mai respectat angajamentele impuse în procesul de aderare.
"Aceasta dovedeşte faptul că analizele noastre sunt corecte: situaţia minorităţilor naţionale şi, implicit, a maghiarilor din România, nu este nici pe departe rezolvată. După intrarea în UE, în 2007, România nu a mai respectat angajamentele care i-au fost impuse în procesul de aderare. Dacă acestea nu sunt îndeplinite la nivel de ţară, minorităţile sunt cel mai mult afectate", a adăugat preşedintele UDMR.
Potrivit sursei citate, România transmite în exterior, în special pe căi diplomatice, imaginea unei ţări model în privinţa respectării drepturilor minorităţilor, 'însă faptele demonstrează altceva - realitate evidentă acum şi pentru Consiliul Europei', iar ţara noastră ar trebui să pună accent mai mare pe dialogul dintre majoritate şi minoritate.
"În locul furnizării informaţiilor eronate, România ar trebui să pună un accent mai mare pe dialogul dintre majoritate şi minoritate, un dialog sincer, bazat pe respect reciproc", a subliniat Kelemen Hunor, care a adăugat că formaţiunea pe care o reprezintă 'va continua să reprezinte în mod consecvent comunitatea maghiară, atât în ţară, cât şi în forumurile internaţionale şi să atragă atenţia asupra încălcării drepturilor comunităţii noastre'.
Potrivit comunicatului, Comitetul Consultativ al Consiliului Europei îşi exprimă îngrijorarea faţă de multitudinea reacţiilor anti-maghiare venite din partea anumitor politicieni şi a mass-media şi faţă de instigările la ură, din timpul evenimentelor sportive.
"Conform raportului, retorica anti-maghiară afectează discursul public şi, prin urmare, propune prevenirea, identificarea şi condamnarea comportamentelor rasiste şi xenofobe, dar şi atacurile comise în acest scop", se precizează în comunicatul UDMR.
Sursa citată mai punctează că raportul analizează detaliat cazul Liceului Teoretic Romano-Catolic din Târgu Mureş, autorităţile fiind "somate să clarifice cât mai curând situaţia instituţiei de învăţământ, pentru ca activitatea educaţională în limba maternă să se poată desfăşura în condiţii normale'.
De asemenea, experţii europeni sugerează autorităţilor de la Bucureşti ca, 'în colaborare cu reprezentanţii comunităţilor minoritare, să verifice dacă situaţia educaţiei minorităţilor din România se desfăşoară în conformitate cu prevederile legilor în vigoare'.
UDMR mai arată că, în raportul menţionat, Comitetul Consultativ al Consiliului Europei propune ca autorităţile să creeze un cadru legal, unitar şi coerent pentru protecţia drepturilor minorităţilor, astfel încât comunitatea maghiară să îşi poată păstra şi folosi simbolurile şi elementele indispensabile afirmării identităţii sale naţionale, iar acest lucru să se materializeze printr-o consultare reală cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Harghita, Covasna şi Mureş.
"Raportul consideră regretabil şi surprinzător faptul că autorităţile locale şi judeţene au respins folosirea simbolurilor naţionale în ţinutul secuiesc, iar denumirea de ţinut secuiesc este în mod constant atacată în instanţă de autorităţi, în timp ce Bucovina şi Banatul nu se confruntă cu obstacole de acest gen. Comitetul Consultativ al Consiliului Europei remarcă şi faptul că România nu a sprijinit includerea pelerinajului de la Şumuleu Ciuc - atât de important pentru comunitatea maghiară - pe lista patrimoniului mondial al UNESCO", se mai menţionează în comunicatul Uniunii.
Conform sursei citate, documentul Comitetului Consultativ al Consiliului Europei se referă şi la folosirea limbii materne la nivelul instituţiilor administraţiei publice dar atrage atenţia şi asupra problemelor legate de retrocedarea bunurilor confiscate în perioada regimului comunist.
Sursă: Agerpres
