Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat, luni, la Antena 3 CNN, că România trebuie să fie realistă în ce privește scăderea deficitului și că în acest an nu se va putea face o reducere mai mare un procent, până la aproximativ opt la sută. Liderul UDMR spune că vor veni sume considerabile pentru buget din măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan, dar și că obiectivul este reducerea deficitului până în limite normale în 5-6 ani. „Anul acesta, mai jos de opt la sută nu putem”, a spus liderul UDMR.
„Sunt sume considerabile pentru bugetul nostru și încet-încet trebuie să reducem deficitul în 5-6 ani dar anul acesta mai jos de opt la sută nu putem. Dacă închidem la 8,3% sau 8,2% e bine pentru toată lumea.
O să fiu și de data aceasta sincer. Dacă scădem un singur procent în cinci luni de zile, deci nu într-un întreg an, pentru că în primele luni nu ne-am apucat că eram în campanie și nimeni nu a vrut să facă aceste ajustări la buget. De aceea, noi când facem unu la sută în cinci luni e mult mai mult dacă întinzi pe anul bugetar”.
Legat de reacția Comisiei Europene la faptul că România trenează în angajamentul său de a reduce rapid deficitul bugetar, liderul UDMR a spus:
„Dacă Comisia vede că ne-am angajat pe un drum cu predictibilitate, cred că vor accepta. Oricum, avem cinci ani după aceea să mai reducem în fiecare an”.
El a avertizat și cu privirile la riscurile potențiale legate de austeritate și a spus că guvernul trebuie să fie atent să nu „distrugă economia” pentru că „ne putem trezi în recesiune”.
„Noi trebuie să fim atenți să nu distrugem economia pentru că tu poți să tai cheltuieli și să crești taxe, dar crești și inflația, reduci consumul, investițiile publice, răcești economia și te trezești în recesiune, să zicem nu în criză, dar o recesiune tehnică e o problemă.
Noi trebuie să asigurăm o crește de doi la sută în 2026 și apoi să recuperăm. Pe cifre va fi o ușoară creștere, și contextul regional și internațional nu sunt favorabile pentru România, dar avem noi problemele noastre interne până ajungem la contextul internațional.
De reforme adevărate în foarte puține domenii putem vorbi.
„PSD și PNL au cheltuit bani serioși tot au pierdut alegerile”
În legătură cu tensiunile din coaliție, Kelemen s-a arătat optimist, spunând că discuțiile în interiorul arcului guvernamental sunt „firești”.
„E o coaliție complicată cu patru partide plus grupul minorităților, o coaliție mare și stabilă în principiu și în practica de zi cu zi până la urmă. Dar sigur că vor același lucru (partidele - n. red.). Formațiunile au viziuni diferite, care pot fi apropiate dar nu pot fi identice. E firesc să fie astfel de discuții.
Ați văzut că după alegerile de anul trecut când PSD și PNL au cheltuit bani serioși, au pierdut alegerile. Au mai puține mandate decât înainte, asta înseamnă că au pierdut. Faptul că au rămas la putere e o conjunctură fericită, dar dacă vezi unde s-au dus votanții tăi, pui întrebarea ce ar trebui să fac să recâștig electoratul. Ne-am angajat cu toții să facem treabă, coaliția trebuie să dureze.
Dacă reușim să trecem de acest an, dacă reușim să ajungem până în iunie anul viitor și foarte aproape va fi rotativa și cât sunt în fiecare zi în fața noastră provocări, dacă la fiecare dăm un răspuns bun, acceptabil, putem să avansăm și e responsabilitatea fiecărui lider să facă compromisuri să existe și flexibilitate și fermitate”.
Alternativa la austeritate, neviabilă
Kelemen a spus și că el a propus o altă variantă alternativă măsurilor de austeritate - ceea de scăderi de taxe și creșteri de investiții - dar că nu a putut răspunde la întrebarea presantă a cheltuielilor rigide din buget pentru următoarele luni.
„Exista discuția în iunie și pe altă variante. E adevărat că am fost puțini cei care am susținut varianta cu taxe mai mici și atragerea de investiții majore care să stimuleze creștererea, dar nu am putut să dau răspunsul la următoarea întrebare – până când începe această creștere, de unde vom finanța deficitul, iar la această întrebare nu am avut răspuns nici eu, nici un alt coleg care am propus această variantă.
Vorbim de cheltuieli de funcționare - penstii, salarii etc. - dar România plătește peste zece miliarde doar dobânzi. E o cheltuială uriașă și noi n-am avut răspuns de unde facem rost de bani. Pe gustul meu era să reduci taxele, să crești investiții și să înecpi creșterea. A fost aleasă această variantă pentru că ceea nu era fezabilă dar eu cred că pe termen lung aceasta e soluția”.
Liderul UDMR a mai dat și un exemplu de practică politică de la vecinii bulgari, care ar putea să fie utile României.
„Deobicei, aici spre bulgari, noi ne uităm cu o oarecare superioritate. Ei au făcut un lcuru extrem de deștept au decuplat viața politică de guvern. Și acolo se schimbă guvernul, fac alaegeri anticipate, dar guvernul funcționează, are o țintă și merge înainte, iar țara nu e afectată serios de disputele politice și Bulgaria intră în zona euro, bugetul e echilibrat, lucrurile sunt pe făgaș normal. Eu nu cred că un schimb de guvern trebuie văzut ca o tragedie greacă, lucrurile acestea se întâmplă.
Eu nu vreau să-l schimb pe Bolojan, nu vreau criză dar să nu facem dintr-o schimbare de guvern o tragedie națională”, a adăugat liderul UDMR.
Ştiri video recomandate
