Senatorii au adoptat, miercuri, noua lege ANI, cu 92 de voturi "pentru", unul "împotrivă" şi o abţinere. Actul normativ a trecut de această cameră cu toate amendamentele adoptate în comisii de senatori, aspru criticate de ministrul Justitţiei, Cătălin Predoiu: bijuterii şi obiecte de artă trecute la secret, prezumţia de rea-credinţă pentru cei care sesizează autorităţile cu privire la posibile falsuri în declaraţii de avere comisii de demnitari, desfiinţarea comisiilor de verificare pe care ANI le avea pe lângă completele de judecată. Plenul Senatului a mai adoptat, miercuri, încă un amendament prin care persoanele care candidează la funcţii de demnitate, de la preşedinte la consilier local, nu mai sunt obligate să îşi depună declaraţiile de avere şi interese în calitatea de candidaţi, ci doar după câştigarea mandatului. Senatul este Camera decizională în cazul acestui act normativ.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a încercat să convingă în plen senatorii asupra necesităţii reintroducerii în lege a prevederilor legate de comisiile pentru cercetare pe lângă curţile de apel este necesară după ce ANI a pierdut în comisii dreptul să se adreseze direct instanţelor de judecată.
El le-a cerut senatorilor să facă distincţie între managementul Agenţiei Naţionale de Integritate şi cadrul normativ care se are în vedere a fi adoptat.
Predoiu a apelat la o butadă, spunând că astfel încearcă să răspundă tuturor întrebărilor care i-au fost adresate în plen. El a amintit de o peliculă cinematografică ce i-a influenţat modul de gandire şi de acţiune, care se numeşte "Mere roşii". Predoiu a spus că în acel film este vorba despre un tânăr medic care se luptă cu probleme de integritate în spitalul său, care se zbate pentru pacienţii săi şi care reuşeşte să spargă toate barierele şi prejudecăţile sociale, rămânând onest şi integru.
"Despre ANI nu este vorba despre 17 mai (n.r. + data evaluării care va fi făcută de Comisia Europeană), ci este vorba de mere roşii", a conchis ministrul Cătălin Predoiu.
Cu toate acestea senatorii puterii nu s-au lăsat impresionaţi de argumentele ministrului, ci mai degrabă de avertismentele emise de către reprezentanţii Opoziţiei care au anunţat de la tribună că ei vor vota pentru legea ANI, dar numai cu amendamentele deja adoptate în comisiile parlamentare de specialitate.
La propunerea preşedintelui Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, membrii comsiilor juridice şi pentru drepturile omului din Senat au eliminat din textul legii toate prevederile, incluse de Camera Deputaţilor, referitoare la comisia de cercetare constituită pe lângă fiecare curte de apel, care ar fi urmat să sesizeze curţile dacă ar fi constatat că sesizările trimise de ANI sunt întemeiate.
În varianta adoptată de deputaţi se menţiona că pe lângă fiecare curte de apel va funcţiona o comisie de cercetare a averilor, denumită comisiei de cercetare, alcătuită din doi judecători de la curtea de apel, desemnaţi de preşedintele acesteia şi un procuror de la parchetul care funcţionează pe lângă curtea de apel, desemnat de prim-procurorul acestui parchet.
Deputaţii au mai hotărat ca această comisie de cercetare să înceapă acţiunea de control de îndată ce este sesizată de Agenţia Naţională de Integritate cu raportul de analiză.
Comisia de cercetare ar fi urmat să hotărască, cu majoritate de voturi, în cel mult trei luni de la data sesizării, pronunţând o ordonanţă motivată, prin care să dispună trimiterea cauzei spre soluţionare curţii de apel în raza căreia domiciliază persoana a cărei avere este supusă controlului, dacă se constată, pe baza probelor administrate, că dobândirea unei cote-părţi din aceasta sau a anumitor bunuri determinate nu are caracter licit sau clasarea cauzei, când constată că provenienţa bunurilor este justificată.
Plenul Senatului a adoptat un singur amendament respins în comisie, cel al senatorului PDL Petru Filip, prin care s-au eliminat prevederile articolului 3 din legea ANI. Articolul prevedea că persoanele care candidează la funcţia de preşedinte al României, deputat, senator, membru din România al Parlamentului European, consilier judeţean, consilier local sau primar sunt obligate să îşi declare averea şi interesele.
Potrivit articolului eliminat, declaraţiile de avere se depuneau la Biroul Electoral Central sau, după caz, la Birourile de circumscripţie, odată cu acceptarea candidaturii, în două exemplare şi se transmiteau ANI în termen de cel mult 48 de ore de la depunere.
"Trebuie să ne gândim că aceşti oameni candidează fără a avea speranţa că vor deveni persoane publice. A merge cu aceste declaraţii de avere cu toate aceste persoane care candidează, şi numărul lor se ridică la câteva sute de mii la nivelul consilierilor locali, mi se pare o aberaţie", şi-a explicat Filip propunerea care a întrunit asentimentul colegilor de plen.
Antena3.ro
