Preşedintele Traian Băsescu a convocat, marţi, o reuniune de urgenţă la Cotroceni, la care au participat premierul Emil Boc, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, şi preşedintele Cosiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Discuţia a avut loc în contextul economic mondial.
Iată principalele declaraţii pe care le-a făcut preşedintele Traian Băsescu după întâlnirea de la Cotroceni:
- Aş vrea să fac nu neapărat o observaţie, dar o precizare la formulările din mass-media. Aceasta n-a fost o întâlnire de criză, ci una între instituţii cu responsabilităţi pentru a face o analiză a evoluţiei situaţiei de pe pieţele internaţionale şi pentru a încerca să poziţionăm efectele asupra Românie în contextul pe care îl ştim cu toţii
- În momentul de faţă, n-ar trebui să utilizăm cuvântul "criză". Deocamdată, e o reacţie a pieţei, poate neconvingătoare în SUA şi Europa, deci nu cred că putem vorbi încă de o criză, ci de o reacţie
- Probabil că în zilele următoare se va confirma aprecierea pe care o fac printr-o apreciere a burselor, atât în SUA, cât şi Europa
- Nu trăim din informaţiile de la serviciile secrete, nu ele previn crizele dacă sunt pe punctul să apară
- Aş face o apreciere care nu vreau să fie răutăcioasă, ci e un punct de vedere - la nivel global, s-a ajuns la un stadiu de neîncredere al investitorilor, datorită deciziilor neconvingătoare ale oamenilor politici, indiferent unde se află, chiar şi la Bucureşti
- Concluziile întâlnirii de astăzi - România trebuie să continue să fie prudentă, am restabilit nişte echilibre macroeconomice fragile, dar în contextul internaţional, nu exista decât o singură conduită a oamenilor politici români, responsabilitate şi prudenţă
- Pentru cei care anunţau măriri de salarii şi pensii zilele trecute - astfel de declaraţii când vin de la politicieni din arcul guvernamental fac rău Românie şi creează neîncredere în a continua programele la care s-a angajat. De aceea, invit toate partidele la reţinere şi prudenţă
- Soluţia corectă pentru România e continuatea programelor de restructurare şi consolidare fiscală pe care le-am început. Prioritarea trebuie să fie continuarea politicilor de reducere a cheltuielilor de funcţionare a statului, continuare programelor de optimizarea a cheltuielilor sociale şi declanşarea urgentă a unui program, ca pe termen mediu să echilibrăm resursele fondului de pensii.
- Reducerea deficitelor diverselor fonduri trebuie să fie o prioritate majoră pe termen mediu. Spre exemplu, anul acesta deficitul fondului de pensii e de 14,8 miliarde lei noi, care nu sunt decât pe pieţe, trebuie să-i împrumutăm. Fondul de şomaj are un deficit de 2 miliarde de lei, plus 2 miliarde, deficitul de la Sănătate. Toate reprezintă bani pe care România trebuie să-i împrumute. Prioritară este accelerarea procesului de restructurare a managementului companiilor de stat
- S-a produs o creştere a nivelului de utilizarea a banilor europeni, tot mai multe facturi sunt strânse la decontare şi apoi vor fi trimise la Bruxelles spre decontare, dar lucrurile arată mai bine ca anul trecut
- Rămânem cu 2 obiective majorare - continuarea consolidării fiscale şi stimularea creşterii economice cu bani din investiţii şi nu transferaţi la consum
- România are cel mai mare procent din PIB alocat investiţiilor anul acesta, avem un şomaj mai mic cu 2% faţă de media UE
- România şi oamenii politici de aici nu au decât soluţia prudenţei
- Îmi permit pentru prima data să fac un apel la presă, având în vedere importanţa factorului psihologic, să încerce să fie prudentă cu etichetările şi cu evoluţiile internaţionale, şi cu România. Sistemul bancar românesc e bine capitalizat, nu e problemă din acest punct de vedere
- Singura problema - dobânzile la care se vor face împrumuturile următoare pentru acoperirea deficitelor la fondurile de mai înainte
