Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, joi seara, că raportul CE privind MCV va fi publicat pe 22 ianuarie.
Întrebat cum se vede independenţa justiţiei la Bruxelles, Traian Băsescu a răspuns că acest lucru se va vedea pe data de 22 ianuarie, în raportul MCV.
"Se va vedea pe 22, în raportul MCV, dar şi cu Bruxelles, şi cu SUA trebuie vorbit şi explicat", a spus Traian Băsescu.
Pe 22 ianuarie are loc şi Colegiul Comisarilor, care aprobă varianta finală a raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
În cadrul reuniunii din 13 ianuarie a Comisiei nr. 3 a CSM, care se ocupă de relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele internaţionale, s-a anunţat faptul că CE a solicitat furnizarea unor date statistice suplimentare în vederea finalizării Raportului asupra progreselor României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Iniţial, Comisia Europeană anunţase că raportul va fi publicat în decembrie 2013.
Pe 8 octombrie 2013, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a anunţat că Raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România va fi publicat la "începutul anului 2014". Ultima misiune de evaluare a progreselor în cadrul MCV a avut loc în perioada 25-27 noiembrie.
Pe 6 ianuarie, preşedintele Traian Băsescu a declara că raportul MCV va fi "şi bun şi rău", arătând că va fi bun din punctul de vedere al activităţii ICCJ, DNA, DIICOT, dar nu va ocoli problemele generate de Parlament privind respingerea începerii urmăririi penale în cazurile unor parlamentari.
El a mai spus că în acest caz va trebui cu diplomaţie să convingă că eticheta de lipsă de voinţă politică nu trebuie să mai apară în raport.
Ultimul raport MCV a fost publicat la 30 ianuarie 2013.
Comisia Europeană a arătat în acest raport că progresele par foarte limitate în ceea ce priveşte prevenirea şi pedepsirea corupţiei legate de achiziţiile publice, menţionând durata mare a instrumentării dosarelor, pedepsele mici şi îndoielile faţă de eficacitatea organelor de urmărire penală care gestionează cazurile.
Raportul a notat că au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi îndoieli privind eficacitatea supravegherii desfăşurate de CNA, fiind necesară revizuirea normelor pentru garantarea protecţiei instituţiilor.
Totodată, au fost menţionate "presiunile extreme" sub care au fost nevoiţi să lucreze ICCJ, Ministerul Public şi DNA.
Documentul a atras atenţia că Parlamentul trebuie să includă, pe lângă amendamentele la statutul membrilor săi privind ridicarea imunităţii la percheziţie, arestare, reţinere şi urmărire penală a foştilor miniştri, termene şi furnizarea unei justificări complete când Parlamentul refuză să ridice imunitatea.
