O subunitate a armatei române va participa la grupul de luptă al NATO în Polonia, a anunțat marți președintele Klaus Iohannis, după ședința CSAT.
Este vorba despre 120 de militari români care vor asigura, alături de celelalte forțe, securitatea NATO, în caz de criză sau conflict.
"Începând cu anul 2017, ţara noastră va fi prezentă cu o subunitate la nivel de companie, cu un efectiv total de 120 de militari, cu capabilităţile aferente, aşa cum, de altfel, ne-am angajat la Summitul NATO de la Varşovia din 2016. Acest grup de luptă are rolul de a contribui la asigurarea securităţii, complementar forţelor naţionale de apărare, în situaţii de criză sau de conflict", a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
El a arătat că decizia privind participarea României la Grupul de luptă pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO din Polonia a fost aprobată vineri, după consultarea membrilor CSAT.
Şeful statului a precizat că Parlamentul a fost informat cu privire la această chestiune.
Declarațiile președintelui Iohannis
Am condus astăzi şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în cadrul căreia au fost luate decizii importante care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională.
Înainte însă de a prezenta principalele decizii asumate astăzi, vă anunţ că vineri am aprobat, după consultarea membrilor CSAT, participarea României la Grupul de luptă pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO din Polonia.
Astfel, începând cu anul 2017, ţara noastră va fi prezentă cu o subunitate la nivel de companie, cu un efectiv total de 120 de militari, cu capabilităţile aferente, aşa cum, de altfel, ne-am angajat la Summitul NATO de la Varşovia din 2016. Acest grup de luptă are rolul de a contribui la asigurarea securităţii, complementar forţelor naţionale de apărare, în situaţii de criză sau de conflict. Am informat Parlamentul României în această chestiune.
Revenind la şedinţa Consiliului de astăzi, mă voi referi succint la agenda discutată.
O primă temă s-a referit la Informarea referitoare la stadiul îndeplinirii, în 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în 2026 şi în perspectivă.
Totodată, am aprobat astăzi o formă actualizată a acestui Program, ca urmare a alocării a 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.
Scopul Programului este acela de a asigura capabilităţile necesare Armatei pentru protejarea intereselor naţionale şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale.
Subliniez că alocarea a 2% din PIB Ministerului Apărării Naţionale are un impact dublu asupra securităţii naţionale. Pe de-o parte, impune actualizarea şi corelarea măsurilor privind modernizarea şi înzestrarea Armatei României, iar, pe de altă parte, de asemenea foarte important, va contribui la revitalizarea industriei naţionale de apărare, cu efecte benefice asupra capacităţii de luptă şi cu efecte benefice în crearea unor locuri de muncă.
Prin punerea în aplicare a Programului, actualizat şi în acord cu autorităţile NATO, se vor iniţia programele esenţiale de înzestrare şi participare a operatorilor economici naţionali la fabricarea unor tipuri de tehnică militară, şi aş exemplifica aici: transportoare blindate 8x8 şi 4x4, autoturisme de transport blindate şi neblindate de tip uşor, avioane multirol, sisteme de comandă şi control şi corvetele.
Tot în cadrul ședinței, am analizat şi aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles, care se va desfăşura în această primăvară, probabil la sfârşitul lunii mai.
Reuniunea va asigura cadrul pentru prezentarea viziunii noii administraţii a Statelor Unite ale Americii cu privire la rolul Alianţei, o evaluare de etapă a procesului de implementare a deciziilor adoptate la Varşovia şi lansarea unor noi direcţii de acţiune în pregătirea Summitului din 2018.
Aşteptările României sunt, în principal, legate de reconfirmarea importanţei şi solidităţii relaţiei trans-atlantice, o relaţie bazată pe unitate şi solidaritate între aliaţi. Totodată, ne aşteptăm ca, în cadrul Summitului, să fie evidenţiate şi promovate contribuţiile României la NATO, precum şi la asigurarea securităţii europene şi euro-atlantice, cu păstrarea în atenţia aliaţilor a importanţei strategice a Mării Negre.
În şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Țării am analizat și activitatea Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, SIE, SPP şi STS în anul 2016, precum și principalele obiective ale acestora pentru anul în curs 2017. Ținând cont de evenimentele interne și internaționale, instituțiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi-au îndeplinit cu succes misiunile încredinţate.
De asemenea, am evaluat și activitatea desfăşurată în cursul anului trecut de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică și de către Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în anul 2016, precum şi prioritățile de acțiune pentru 2017.
La finalul şedinţei, am analizat şi Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea din 2016, raport care va fi trimis, spre aprobare, Parlamentului României.
