Trădătorul devine, mai devreme sau mai târziu, victima propriei trădări, însă asumarea obiectivă a greşelilor comise poate duce la salvare, scrie profesorul Dan Voiculescu pe blogul personal.
Trădarea intervine cel mai adesea între prieteni şi aliaţi. Este exact ceea ce se întâmplă în perioada aceasta şi pe scena politică, atrage atenţia profesorul Dan Voiculescu.
"Trădarea este, după părerea mea, cea mai respingătoare greșeală pe care o poate face o persoană pentru că implică încălcarea unui angajament bazat pe încredere, respect, bună credință. Iar încrederea presupune un grad ridicat de apropiere. Unui străin îi poți face rău, dar n-ai cum să-l trădezi pentru că între tine și el nu există un acord anterior, o solidaritate prealabilă.
În schimb, trădările apar între frați, între prieteni, între colaboratori apropiați, pe scurt, între persoane care și-au asumat obligația de a se respecta și de a se sprijini reciproc. Din acest motiv, trădarea a fost considerată, dintotdeauna și pe bună dreptate, cel mai greu dintre păcate", scrie profesorul Voiculescu.
Chiar dacă greşelile comise par a fi de neiertat, asumarea propriilor fapte poate duce la îndreptare, este de părere profesorul Voiculescu.
"Așa cum se reflectă inclusiv în sfârșitul întunecat al lui Iuda, trădătorul devine, mai devreme sau mai târziu, principala victimă a propriei trădări. Urmele 'sărutului otrăvit' nu se șterg ușor. Cred, însă, că asumarea obiectivă a greșelilor comise și încercarea onestă de a le îndrepta oferă inclusiv trădătorilor șansa de a se salva. De a ieși la lumină.
Cei mai puternici reuşesc, însă, să depăşească trădările, să iasă chiar întărit din ele şi optimist că binele, până la urmă, învinge", încheie profesorul.
