Drumurile, autostrăzile şi căile ferate de interes regional ar urma să intre în domeniul public al Ţinutului Secuiesc, potrivit documentului.
În bugetul regiunii, ar urma să intre 20% din TVA-ul colectat în zonă, 12% din impozitul pe venit virat de firme şi 50% din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii.
Ţinutul Secuiesc ar urma să fie condus de un preşedinte, care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.
Din inima României, de la Cluj-Napoca, Kelemen Hunor a prezentat public proiectul UDMR, care prevedere unirea judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş într-o regiune autonomă cu personalitate juridică.
Regiunea ar urma să fie condusă de un Consiliu regional, cu sediul la Sântu Gheorghe şi un preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului doar în cazul în care sunt tratate probleme care privesc zona.
Liderii UDMR recunosc că aşa-numitul Ţinut Secuiesc nu se va putea susţine financiar şi de aceea nu ezită să ceară guvernului de la Bucureşti o suplimentare consistentă de la bugetul central.
În schimb, vor ca autostrăzile, căile ferate, pădurile, minele şi toate imobilele care acum sunt în proprietatea statului să treacă în administraţia regiunii autonome.
Tot la bugetul regiunii ar ajunge şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune. De altfel, toate taxele şi impozitele ar urma să ajungă la o direcţie unică a Finanţelor publice cu sediul la Miercurea Ciuc.
Odată lansat oficial, proiectul UDMR intră pe o perioadă nedeterminată în dezbatere publică, urmând ca abia după aceea să intre în circuitul legislativ.
Citeşte Ce mai conţine proiectul maghiarilor pentru autonomie teritorială
