Ministrul Economiei, Radu Miruță, a vorbit în direct la Antena 3 CNN joi despre cantitatea de grafit pe care România o exporta acum 12 ani. Când s-a oprit exploatarea grafitului, România exporta "14.000 de tone de grafit pe an". Licența companiei Salrom de a exploata grafitul de la Baia de Fier expiră vara aceasta, iar ministrul a subliniat că "trebuie ca licența să fie a noastră, după care să vedem ce putem face noi cu puterile noastre".
"România a exploatat grafit care s‑a închis prin 2012. S‑a închis exploatarea. Grafitul atunci era folosit pentru o pastă care ungea matrița în industria siderurgică. Se făceau creioane, valoare adăugată scăzută. S‑a închis. Nu s‑a întâmplat în ultimii 100 de ani o inversare de valoare, ca poveste a acestui grafit. S‑a obținut premiu Nobel doi ani mai târziu, s‑a exfoliat grafitul și s‑a obținut grafenul, care este limita luptei în bătălia pe inteligența artificială astăzi, în doar 12 ani. Deci Elon Musk, OpenAI, toate companiile, Tesla, toate companiile astea imense, au bani să cumpere cei mai buni ingineri. Este limita puterii de procesare. Inteligența artificială a început să apară când puterea de procesare a crescut", a explicat Radu Miruță.
El a continuat, spunând că "nu mai ai un procesor care coordonează instrucțiunile, ci ai 100 de procesoare care sunt comandate de unul mai deștept".
"Nu mai un procesor care coordonează niște instrucțiuni, ai 100 de procesoare care sunt comandate de unul mai deștept. Ai o putere să controlezi aceste procesoare. Frecvența acestor procesoare înainte era limitată de siliciu, acel nisip. La facultate învățam că are o proprietate, se face o joncțiune PNP și tranzistorii au capacitate fantastică să facă niște lucruri foarte deștepte. Auzeam că avem un calculator de doi gigahertz, 2,3 sau 2,4, dar în zona aia eram. Cu grafitu, obținut din el grafen, discutăm de tera (n.r. – terabyte).
E vorba de procesare, nu doar de memorie, dar s‑a făcut treaba asta. De aia am văzut în ultimii doi ani inteligența artificială că a explodat, pentru că puterea de procesare care era limitată, ștrangulată, de grafit, de siliciu înainte, acum s‑a dezvoltat exponențial cu exponent", a continuat ministrul.
El a confirmat că România exporta 14.000 de tone de grafit pe an.
"Dacă grafitul acum 12 ani valora, nu știu, foarte puțin, acum valorează de vreo 450 de ori mai mult. Îi întreb eu pe cei care vorbesc de faptul că ne vindem țara, cam când ar fi mai eficient să vinzi grafitul? Acum 12 ani sau acum? N‑o să mai apară în următoarele sute de ani o altă treaptă cu diferența atât de mare pentru valoarea acestui produs. (România) exploata, când s‑a închis, 14.000 de tone pe an. Norvegia, care este singura țară care mai are, exploatează astăzi vreo 10‑12.000 de tone, la o calitate mult mai proastă decât cel din România", a afirmat el.
El a subliniat că România încă are multe rezerve de grafit.
"Încă avem, avem multe și în altă parte nu mai e. Grafenul nu se exportă cu tirurile, se exportă în microprocesoare. Prima oară putem face o fabrică de baterie. Discuția asta, câte ține mașina electrică? Câți kilometri mergi cu ea? Mergeai 100, acum mergi 500. Grafitul e cel care extinde range‑ul ăsta", a spus el.
Legat de licența Salrom de exploatare a grafitului de la Baia de Fier, care expiră vara aceasta, Miruță a spus că "licența trebuie să fie a noastră".
"Vara asta expiră licența. Licența Salrom, care avea până acum dreptul să exploateze acest grafit, chiar dacă nu mai exploata, avea actul ăla. Primul lucru este ca noi să securizăm perimetrul, ca licența să fie a noastră. Din moment ce licența este a noastră, toate companiile astea mari care o să vină pentru grafitul de la Baia de Fier, prin ministrul economiei, prin președinte, prin ambasadă, fiindcă este singurul. Te duci acolo ca o pâlnie. Când vine acolo, dacă știe că nu e al tău, nu mai are nevoie de tine. Deci trebuie ca licența să fie a noastră, după care să vedem ce putem face noi cu puterile noastre. Putem să le exploatăm noi? Foarte bine, hai să le exploatăm", a spus el.
El a subliniat că avem tehnologia de a exploata grafitul, dar nu și pentru a-l exfolia.
"Pentru exploatarea grafitului putem, pentru exfoliere nu. E un proces mai complicat, dar hai să-l luăm pas cu pas. Ca să luăm din grafitul ăla bulgăre, să facem o foiță de grafen, întâi trebuie să-l avem pe masă, în laborator, să-l scoatem din munte. S-a depus un proiect astfel încât să fie considerați strategici la nivelul Comisiei Europene, ca materie primă critică și trist este că în campania electorală s-a anunțat de la nivel de prim-ministru că s-a și finanțat, ceea ce nu e adevărat. Deci nu are finanțare. Eu, în toate zilele în care sunt la minister, în toate discuțiile potențiale, încerc să găsesc o metodă de finanțare, sub ce formă? Să vedem cum arată toată schema pe masă.
Dar ziua pe care noi o pierdem de eploatare generează o pierdere mult mai mare decât, poate, o afacere care nu este ideală dintr-o asociere a României cu cineva, sau o încercare a României de a face singură o astfel de exploatare", a subliniat Miruță.
El a făcut o comparație cu situația de la Salina Praid, spunând că, în momentul în care nu ai concurență pe o resursă, "managementul și șefia care coordonează activitatea" este vinovată dacă compania nu este eficientă.
"Când tu ești unicul administrator al unei unice resurse pentru care nu ai concurență, care este explicația pentru care compania ta nu e eficientă? Nu are cine să concureze lângă tine. Resursa asta nu mai este nicăieri în altă parte. Managementul, șefia care coordonează activitatea în jurul acestui zăcământ. Am avut situația de la Praid. Oamenii aveau o singură grijă: zăcământul de sare. Că dacă nu era la tot ce făceau ei pe lângă, nu mai exista și n‑au fost în stare să aibă grijă de zăcământul care era în jurul căruia făceau ei business", a subliniat Miruță.
Ştiri video recomandate
