România este pe locul al treilea din 31 de democrații europene după ponderea voturilor pentru partidele clasificate într-un studiu drept populiste, autoritare sau extremiste. Peste jumătate dintre voturile de la parlamentarele din 2024 au mers către PSD, AUR, S.O.S. România și POT, potrivit Indicelui Populismului Autoritar 2026, publicat joi.
Realizat de Timbro și EPICENTER, raportul arată că în cele 31 de țări analizate, susținerea medie pentru partidele contestatare a ajuns la 32,6%, un record pentru perioada postbelică.
„Tendința generală ascunde diferențe considerabile între țări. În Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia, partidele contestatare atrag acum peste jumătate din totalul alegătorilor, în timp ce Malta rămâne o excepție, fără niciun partid contestatar în parlament.
Chiar și așa, creșterea este remarcabil de răspândită. În 26 dintre cele 31 de democrații incluse în Indice, partidele contestatare obțin acum peste 20% din voturi. Șapte dintre cele zece țări cu cele mai ridicate niveluri de susținere sunt democrații postcomuniste”, scrie în raportul citat.
România, în topul țărilor care votează extremiști
Conform Indicelui, 3 din 18 partide clasificate drept puternic autoritare în Europa sunt
românești: AUR, S.O.S. România și POT. De asemenea, patru partide contestatare au intrat în
parlament în 2024: PSD, AUR, S.O.S. România și POT.
Așadar, la alegerile parlamentare din 2024, peste jumătate dintre voturi au mers către partide pe care Indicele le include în categoria partidelor contestatare. În urma acelui scrutin, AUR a obținut 18%, devenind al doilea partid ca mărime din Parlamentul României. De atunci conduce detașat în sondaje.
„Practic vorbim despre oglindă pe care noi o ridică suedezii, ne-o pun în față ca să vedem și noi cum se vede scena politică de la noi din țară, de către cineva care se uită din exterior, care nu are o miză politică, o miză economică aici, care pur și simplu se uită pe date și analizează ce, ce se întâmplă la noi.
Din păcate, putem spune lucrul acesta, pentru că inclusiv Partidul Social Democrat se încadrează la categoria aceasta de partid populist, conform metodologiei de la Timbro.
Avem o majoritate serioasă chiar în Parlament de parlamentari care au fost trimiși de partide care sunt populiste, populiste, autoritare sau așa mai departe. O observație importantă pe care trebuie să o facem vizavi de PSD este că acesta este clasificat ca fiind un partid populist, dar este marcat ca având tendințe autoritare moderate, e populist, dar nu este în niciun caz pus în zona de extreme. E totuși un partid pro-european”, a explicat profesorul în economie Christian Năsulea la Antena 3 CNN.
Astfel, România se află pe locul trei din cele 31 de democrații analizate, după ponderea voturilor pentru partidele clasificate drept populiste, autoritare sau extremiste:
- Bulgaria
- Cehia
- România
- Italia
- Slovacia
- Grecia
- Ungaria
- Polonia
- Franța
- Letonia
Foto: Indicele Populismului Autoritar 2026
Raportul descrie România ca având unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est, în care partidele radicale și populiste au fost o constantă, de la partenerii naționaliști de coaliție de la începutul anilor 1990 până la apariția Alianței
pentru Unirea Românilor (AUR), devenită în 2024 al doilea partid ca mărime, cu 18% din voturi.
Un nivel record după o creștere de trei decenii
Principalele concluzii trase de cercetătorii de la Timbro și EPICENTER sunt:
- aproape unul din trei alegători europeni, 32,6%, susține în prezent un partid contestatar, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată;
- partidele contestatare obțin peste 20% din voturi în 26 dintre cele 31 de țări analizate;
- în vara lui 2026, partidele contestatare făceau parte din 11 dintre cele 31 de guverne naționale;
- dintre cele 76 de partide analizate în detaliu, 18 sunt clasificate drept puternic autoritare;
Ascensiunea extremiștilor este un fenomen care ia amploare în toată Europa.
„Susținerea pentru partidele contestatare de dreapta a crescut constant timp de peste trei decenii și a atins noi maxime în majoritatea anilor deceniului 2020, culminând cu 21,3% în 2025.
Trăsătura cea mai izbitoare a valului actual nu sunt recordurile repetate, ci reziliența sa remarcabilă. Alegerile individuale continuă să producă victorii spectaculoase și eșecuri ocazionale, însă nivelul de bază al susținerii a continuat să crească.
În 20 din 31 de țări, susținerea pentru dreapta radicală a crescut la cele mai recente alegeri. Spre deosebire de valurile anterioare de radicalism de dreapta, partidele contestatare de astăzi și-au dovedit capacitatea de a-și păstra o mare parte din electorat în timp, ceea ce sugerează că au devenit o componentă permanentă a sistemului european de partide, și nu un fenomen de protest temporar”, scrie în raportul citat.
În România, cercetătorii au scos în evidență că, pe lângă PSD, care este clasificat drept un partid cu un nivel de autoritarism mediu, au existat două valuri de partide naționaliste și suveraniste: în anii 1990–2000 (PUNR, PRM), în jurul guvernării PSD; după 2020 (AUR, S.O.S. România, POT) și între ele, mișcări antisistem precum PP-DD au avut succese electorale de scurtă durată.
„Apariția AUR în 2019 a schimbat scena politică. Spre deosebire de multe partide europene de dreapta radicală, AUR susține apartenența la NATO și creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar este critic față de aprofundarea integrării europene.
Anul electoral 2024 și alegerile reluate din 2025 au adus în prim-plan candidați naționaliști și contestarea legitimității rezultatelor. În 2026, cooperarea tactică dintre PSD și AUR a
dus la căderea guvernului minoritar proeuropean”, scriu autorii.
Potrivit studiului, AUR are un nivel al autoritarismului ridicat, la fel ca POT și SOS România, în timp ce PSD are un nivel mediu.
Foto: Indicele Populismului Autoritar 2026
Economistul Christian Năsulea a spus că studiul nu ar trebui să ne surprindă.
„Dacă ne uităm la evoluția scenei politice din România de după Revoluție, în ultimii 30-37 de ani, există multe puncte de convergență, multe locuri unde se aliniază lucrurile și de fapt, ne arată suedezii că nu ar fi trebuit să fim atât de surprinși de faptul că avem o extremă mai radicală sau nu ar fi trebuit să fim surprinși inclusiv de apariția partidului POT.
În istoria politică a României există multe semne că avem o parte a electoratului care are afinități spre astfel de partide, care votează în momentul în care apar astfel de partide pe scena politică, exemplele date fiind PRM pe PUNR, mai multe din trecutul istoric recent al țării noastre”, a explicat profesorul universitar.
Autoritarismul, principalul motiv de îngrijorare
Cercetătorii atrag atenția că partidele contestatare „nu mai sunt niște outsideri care bat la porțile puterii”, ci actori politici activi, care iau parte la guvernare.
Cel mai îngrijorător lucru privește „democrația ca atare”, semnalează cercetătorii.
„Optsprezece partide sunt clasificate drept puternic autoritare. Această categorie include partide care au demonstrat deja la guvernare cât de departe sunt dispuse să meargă în slăbirea independenței justiției, îngrădirea pluralismului media sau politizarea instituțiilor statului. Raportul arată, de asemenea, că relațiile cu Rusia și cu Statele Unite au devenit noi linii de demarcație în rândul partidelor contestatare europene”, potrivit raportului.
Metodologie
Indicele include toate partidele care au obținut cel puțin 1,0% din voturi la nivel național la cel puțin un scrutin parlamentar.
Pentru fiecare țară, valoarea anuală a Indicelui se bazează pe cele mai recente alegeri parlamentare.
Clasificările partidelor se bazează pe o gamă largă de surse secundare, inclusiv cercetări academice, analize de specialitate, documente de partid și relatări de presă.
Raportul integral și fișa de țară pot fi descărcate de la adresa: https://ies-europe.ro/indicele-populismului-autoritar-2026/
