Cheltuieli de 156.107.000 de lei, adică peste 36,4 milioane de euro în anul de criză 2009, nu mai puţin de 62.600 de poliţişti, jandarmi şi poliţişti de frontieră, cu aproape 12.000 mai mulţi decât la europarlamentare, 3.360 de secţii de votare speciale şi 18053 permanente, camere web ?Big Brother? în cele speciale şi peste 22 milioane de buletine de vot tipărite pentru cei peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot constituie bilanţul primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale care va avea loc duminică, 22 noiembrie, simultan cu referendumul pentru legislativul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari.. Temerile privind fraudarea legerilor privesc în principal modul de desfăşurare al votului la secâiile speciale din ţară şi străinătate, Vă prezentăm mai jos locaţia secţiilor de votare speciale din Capitală şi străinătate, condiţiile de vot, măsurile anti-fraudă luate şi ce riscă o persoană pentru votul multiplu
Condiţiile de vot într-o secţie specială
Dintre cele 3359 de secţii de votare speciale, 71 au fost amplasate, prin HG, în uniăţi sanitare, iar 294 se găsesc în străinătate înfiinţate prin ordin al MAE.
Ca şi la scrutinele precedente, secţiile de votare vor fi deschise în tre orele 7.00 şi 21.00. În străinătate, se va respecta acelaşi interval orar, în funcţie de ora statului în care au fost amenajate secţii de votare pentru ca românii să-şi poată exprima opţiunea. Spre deosebire de alte scrutine electorale, de această dată, pot merge la urne în străinătate şi românii aflaţi în tranzit în oraşele unde au fost amenajate secţii de votare.
În ţară, cei aflaţi, duminică, în tranzit, în alte localităţi, pot vota la secţiile speciale amenajate pentru ei în gări, în autogări şi în campusurile universitare, după ce completează o declaraţie pe propria răspundere că nu şi-au mai exprimat opţiunea electorală în altă parte. Românii îşi pot exprima opţiunea electorală doar pe baza cărţii de identitate şi a cărţii de identitate provizorii.
Cartea de identitate poate fi folosită de turiştii români şi în statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, românii aflaţi în tranzit sau cei cu reşedinţa în străinătate pot vota pe baza paşaportului (simplu sau electronic) ori pe baza paşaportului temporar.
Urne mobile, numai la cerere
Cât despre urnele mobile, acestea vor fi deplasate la domiciliul doar celor care sunt imobilizaţi la pat sau în spitale, dacă alegătorii sunt netransportabili.
Pentru a-şi exprima opţiunea electorală, cei a flaţi în astfel de situaţii trebuie să trimită o cerere scrisă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare pe raza căreia se află.
Cererea poate fi transmisă cel mai târziu sâmbătă, în preziua votării, şi trebuie să fie însoţită de copii ale actelor medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile.
Potrivit legii, cetăţenii români aflaţi în detenţie pot cere şi ei urna mobilă. Îşi pot exercita însă dreptul de vot doar cei care au împlinit 18 ani şi nu şi-au pierdut drepturile electorale printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
Măsuri anti-fraudă
Cea mai spinoasă problemă pentru autorităţi a reprezentat-o luarea măsurilor antifraudă la nivelul celor peste 3.300 de secţii de vot speciale, dedicate românilor cu drept de vot din diaspora, studenţilor din centrele universitare şi românilor care nu se vor afla în localitatea de rezidenţă în ziua scrutinului. Ştampile personalizate la nivel judeţean şi al fiecarei secţii de votare şi dotarea cu camere web a acestor secţii sunt doar o parte din acţiunile puse în practică de MAI.În paralel, echipe mixte de poliţişti şi inspectori ai Autorităţii Rutiere vor lua Ťla puricatť toate microbuzele şi autocarele de pe drumurile publice. De asemenea, Serviciul de Urgenţă 112 va putea fi folosit de cetăţeni şi pentru a sesiza neregulile de la alegerile prezidenţiale, iar în ziua alegerilor numărul operatorilor va fi suplimentat.
Locaţia secţiilor speciale de vot din Capitală
În Bucureşti vor fi organizate în total 1.256 secţii de votare, permanente şi speciale, la alegerile prezidenţiale fiind aşteptaţi să se prezinte la urne pentru a-şi exprima votul aproape 1,8 milioane de alegători.
Conform informaţiilor actualizate transmise de Serviciul de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, până la data de 30 septembrie, în capitală sunt înregistrate 1.790.727 persoane cu drept de vot.
La secţiile speciale din Capitală vor putea vota nu doar turiştii, ci şi cei câteva sute de mii de alegători care lucrează şi locuiesc în Capitală, care însă nu au carte de identitate de Bucureşti, aceste documente fiind eliberate de autorităţile din localităţile în care s-au născut. Astfel:
În sectorul 1 vor fi cinci secţii speciale: la Gara de Nord - Piaţa Gării de Nord nr. 1-3, Şcoala Generală nr. 1 Sf. Voievozi - Str. Atelierului nr. 25, - Aeroportul Internaţional Băneasa Bucureşti "Aurel Vlaicu" - Sos. Bucureşti - Ploieşti nr. 40, Colegiul Tehnic Media - Str. Jiului nr. 163 şi Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti - Bd. Mărăşti nr. 59.
În sectorul 2 vor fi trei secţii speciale: la Gara de Est (Obor) şi la Căminele studenţeşti nr. 3 şi 4 (str. Inginerilor, nr. 11 şi respectiv, nr. 29).
Opt secţii speciale vor fi organizate în sectorul 3. Secţiile speciale vor funcţiona în cadrul Spitalelor de Psihiatrie Dr. C-tin Gorgoş, Justiţiei, Dr. C-tin. Angelescu, Institutul Naţional de Recuperare Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, Spitalul Colţea, Spitalul Caritas, Spitalul Clinic Boli Infecţioase i Tropicale "Dr. Victor Babeş" şi la Căminul de bătrâni nr. 5.
Şi în sectorul 4 vor fi amenajate tot trei secţii speciale ca în sectorul 2: în Căminul C 3 - Campusul Universitar "Spiru Haret", Aleea Moldoviţa nr.10, Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar Arseni" - Şos. Berceni nr. 12 şi la Autogara Filaret - Piaţa Gării Filaret.
Sectorul 5 va avea o singură secţie specială - la Facultatea de Drept.
În sectorul 6, în schimb, vor fi amenajate 15 secţii: 14 - în campusurile şi căminele studenţeşti şi una în Giuleşti, Spitalul ?Panait Sârbu?.
Secţiile de votare din diaspora
În străinătate MAE a organizat 294 de secţii de votare. De precizat că alegerile şi referendumul din 22 noiembrie vor avea loc în aceleaşi secţii de votare. Ministerul a operat câteva modificări de ultimă oră.
În Noua Zeelandă a fost organizată o nouă secţie de votare la Auckland - unde comunitatea românească este mai numeroasă.
De asemenea, s-a organizat o a doua secţie de votare la Budapesta - sectie care urmează să funcţioneze în sediul Institutului Cultural Român, având în vedere interesul manifestat de mai mulţi cetăţeni rezidenţi sau aflaţi temporar în Republica Ungară.
În Pakistan s-a decis renunţarea la constituirea secţiei de votare din Lahore, pe fondul deteriorării stării de securitate. În Pakistan se va menţine secţia de vot de la Islamabad.
În Spania secţia de votare din Huelva a fost înlocuita cu una în Getafe, unde comunitatea română este mai numeroasă. Numarul total de secţii de votare organizate în Spania a rămas neschimbat, respectiv 38 de secţii de votare. Vor fi deschise câte două secţii de votare la Madrid şi Castellon de la Plana şi câte o secţie la Bilbao, Ciudad Real, Roquetas De Mar, Almeria, Barcelona, Alcazar De San Juan, Santiago De Compostela, Cuenca, Guadalajara, Toledo, Badajos, Girona, Cordoba, Granada, Huesca, Albacete, Zaragoza, Sevilla, Alcara De Henares, Coslada, Valencia, Torrejon De Ardoz, Las Palmas De Gran Canaria, Palma De Mallorca, Alicante, Taragona, Gijon, Lerida, Lepe, Getafe, Murcia, Malaga, Logrono şi Burgos.
În Portugalia a fost înlocuită secţia de votare din Vilamoura cu o secţie în Almeria, unde este concentrată cea mai mare parte a comunităţii româneşti.
În Italia, din raţiuni logistice, secţia de vot de la Borghesiana a fost înlocuită cu o nouă secţie în Roma (Roma 5). Numărul de secţii de vot în Italia a rămas neschimbat, respectiv 55 de secţii de votare. Acestea vor funcţiona la Roma (5 secţii), Latina, Viterbo, Marcelina, Ladispoli, Terni, Pescara, Regio Calabria, Cosenza, Olbia-Sardegna, Ancona, Napoli, Bari, Catania, Milano, Piacenza, Asti, Lodi, Novara, Rimini, Livorno, Grosetto, Fermo, Torino, Genova, Treviso, Padova, Trento, Trieste, Bologna, Florenţa, Brescia, Cuneo, Vicenza, Como, Bergamo, Varese, Sondrio, Lecco, Udine, Pordenone, Verona, Veneţia, Alessandria, Arezzo, Perugia, Acilia, Fontenova, Guidonia, Ivrea şi Sezze.
În Republica Moldova vor fi deschise 4 secţii de votare la Chişinău şi câte o secţie la Orhei, Nisporeni, Ungheni, Bălţi, Cahul, Giurgiuleşti, Anenii Noi, Căuşeni şi Soroca.
Românii din Statele Unite vor putea vota în 28 de secţii de votare la alegerile prezidenţiale, patru dintre acestea urmând să fie deschise la Chicago, în timp ce în toată Canada vor funcţiona patru secţii, iar în Australia, trei. Nunărul secţiilor de votare deschise în SUA va fi cu 9 mai mare comparativ cu alegerile europarlamentare: acestea vor fi la Washington, Atlanta, Charlotte, Hollywood, Dallas, Houston, Norfolk, Niles, Minneapolis, Cleveland, Larose, New York, Philadelphia, Boston, Bridgeport, Los Angeles, Seattle, Portland, San Francisco, Sacramento, Orange County, Las Vegas, Phoenix, Chicago (patru secţii) şi Detroit.
Potrivit MAE, câte o secţie de votare va fi deschisă în ţări precum: Albania, Algeria, Angola, Argentina, Armenia, Azebaidjan, Belarus, Bosnia şi Herzegovina, Columbia, Croaţia, Cuba, Danemarca, Etiopia, Filipine, Finlanda, Georgia, India, Indonezia, Iordania, Irak, Iran, Irlanda, Japonia, Kazahstan, Kuweit, Liban, Libia, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malaezia, Malta, Maroc, Mexic, Muntenegru, Norvegia, Peru, Polonia, Qatar, Coreea de Sud, Coreea de Nord, San Marino, Senegal, Singapore, Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, Sudan, Thailanda, Tunisia, Turkmenistan, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Zimbabwe şi Noua Zeelandă.
Câte două secţii de votare vor fi deschise în Africa de Sud, Arabia Sudită, Brazilia, Bulgaria, Cehia, Chile, Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Nigeria, Olanda, Pakistan, Serbia, Siria, Suedia, Vietnam şi Kosovo.
Trei secţii de votare vor fi organizate în Australia, Austria, Cipru, Egipt, China, Portugalia, Rusia, Turcia, Ucraina, Ungaria şi Afganistan.
Patru secţii de votare vor fi deschise în Belgia, dintre care două la Bruxelles, şi tot patru vor fi în Canada.
În Germania vor fi cinci secţii de votare, organizate la Berlin, Hamburg, Bonn, Munchen şi Stuttgart.
În Grecia vor fi şase secţii de votare, dintre care două la Atena şi câte una la Salonic, Larissa, Scala-Laconia şi Pyrgos.
În Marea Britanie vor fi opt secţii de votare, dintre care trei la Londra şi câte una în Canterbury, Cardiff, Leeds, Birmingham şi Glasgow. În Franţa, românii vor avea la dispoziţie 9 secţii de votare.
Lista adreselor tuturor celor 294 de secţii speciale de votare din străinătate este postată în cadrul sectiunii special dedicate alegerilor prezidenţiale şi referendumului de pe site-ul MAE, precum şi pe site-urile misiunilor diplomatice ale României.
Sancţiuni şi închisoare pentru votul multiplu
Cei care vor încerca să fraudeze alegerile de duminică riscă ani grei de puşcărie. Astfel, potrivit legii, o persoană care votează de mai multe ori riscă între 6 luni şi 3 ani de închisoare sau amendă şi interzicerea unor drepturi. Aceeaşi pedeapsă este valabilă şi pentru cel care împiedică un alegător să voteze.
Mai mult, cei care încearcă să mituiască alegătorii să-şi exprime sau nu opţiunea electorală în favoarea/ defavoarea unui anume candidat ar putea petrece după gratii până la 5 ani. Aceia care încearcă să vadă votul unui alegător, înainte de închiderea urnelor, vor fi amendaţi. Dacă un membru al biroului electoral al secţiei de votare trage cu ochiul la modul în care voteayă o persoană, el riscă până la 3 ani de închisoare.
Tododată, atacul asupra unei secţii de vot ori folosirea unui program informatic care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau care ?ajută? la repartizarea ilegală a voturilor se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, la care instanţa poate adăuga interzicerea unor drepturi.
Două buletine de vot pentru referendum: unul negru, unul albastru
Cetăţenii care vor să-şi exprime opţiunea electorală şi la referendum, vor primi, pe lângă buletinul de vot în baza căruia îşi vor desemna favoritul la cea mai înaltă funcţie în stat, încă două buletine, de culori diferite. Cel care optează să voteze doar la referendum va fi însă obligat să ştampileze ambele buletine dedicate acestui scrutin. Nu va putea opta doar pentru una dintre întrebări.
Primul dintre aceste buletine, de culoare neagră, va conţine întrebarea: ?Sunteţi de acord cu trecerea la un parlament unicameral în România??, la care alegătorii pot răspunde prin ?DA? sau ?NU?, marcând cu ştampila ?VOTAT? căsuţa în care stă scris răspunsul dorit.
Cel de-al doilea buletin de vot pentru referendum va fi de culoare albastră şi va conţine întrebarea: ?Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?. La fel ca şi în primul caz, alegătorului nu-i va rămâne decât să pună ştampila pe căsuţa care exprimă opţiunea sa: ?DA? sau ?NU?.
Antena3.ro
