Guvernul şi Parlamentul sunt apreciate de români drept instituţiile cele mai puţin transparente în materie de comunicare, se arată într-un studiu al Institutului de Politici Publice. Neîncrederea românilor în capacitatea de informare a instituţiilot de stat pare generalizată. 41% dintre români cred ca accesul la informaţii privind activitatea instituţiilor publice din România este mai degrabă dificil, iar 42% sunt de părere că autorităţile, când furnizează informaţii despre activitatea proprie, o fac insuficient.
Marea majoritate a repondenţiilor la acest studiu consideră ar fi necesară o înăsprire a sancţiunilor pentru autorităţile care nu comunică informaţii atunci când li se solicită, precum tăierea din salariul funcţionarului public responsabil, avertisment aplicat funcţionarului sau aplicarea unei amenzi instituţiei (20%)".
"41% dintre români cred ca accesul la informaţii privind activitatea instituţiilor publice din România este mai degrabă dificil, iar 42% cred că autorităţile publice, atunci când furnizează informaţii despre activitatea proprie, o fac de o manieră insuficientă. La întrebarea privind care este, în opinia cetăţenilor, instituţia cea mai lipsită de transparenţă în comunicare, un sfert dintre respondenţi (25%) au răspuns Guvernul şi 23% - Parlamentul", afirmă IPP, prin intermediul unui comunicat.
Mai mult de jumătate dintre români (52%) sunt interesaţi de activitatea primăriei din localitate, urmată la distanţă considerabilă de Preşedinţie ? de a cărei activitate sunt interesaţi 12% dintre cetăţeni şi consiliul local (11%).
Temele pe care românii se arată interesaţi să afle informaţii sunt: taxele şi impozitele (50%), modul în care sunt cheltuiţi banii publici (49%), legi, regulamente şi decizii adoptate de respectiva autoritate (34%).
"Atunci însă când se interesează despre activitatea conducătorului unei instituţii ? respectiv preşedinte, miniştri sau primar ? precum şi despre activitatea parlamentarilor, majoritatea românilor sunt mai degrabă interesaţi să urmărească respectarea promisiunilor din campania electorală, în timp ce un procent mai mic (în medie sub 25%) sunt interesaţi de activitatea instituţională propriu-zisă", notează IPP.
"Majoritatea covârşitoare a celor chestionaţi (86%) sunt de părere că ar trebui să existe sancţiuni mai severe pentru autorităţile care nu comunică informaţii atunci când li se solicită, dintre acestea cel mai frecvent menţionate fiind: tăierea din salariul funcţionarului public responsabil (39%), avertisment aplicat funcţionarului (32%), aplicarea unei amenzi instituţiei (20%)", se mai arată în comunicat.
Studiul are la bază rezultatele celui mai recent sondaj de opinie realizat în cadrul unui proiect cu finanţare din partea Uniunii Europene prin programul Phare, derulat în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent. Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 20 ? 29 aprilie 2009 pe un eşantion de 1033 de persoane, "reprezentativ la nivel naţional", şi cuprinde informaţii despre percepţia românilor referitoare la dreptul la informare şi cunoştinţele publicului legate de mecanismele pe care le au la dispoziţie pentru a obţine informaţii de interes public de la autorităţi.
Anrtena3.ro
