Antena 3 Politică Tudorel Toader cere revocarea lui Augustin Lazăr. Raportul a fost făcut public

Tudorel Toader cere revocarea lui Augustin Lazăr. Raportul a fost făcut public

24 Oct 2018   •   18:01
Tudorel Toader cere revocarea lui Augustin Lazăr. Raportul a fost făcut public foto- Antena 3

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a susținut o declaraţie de presă privind raportul de evaluare a activităţii manageriale desfăşurate de procurorul general al României, Augustin Lazăr. Tudorel Toader a cerut revocarea din funcție a procurorului general. 

„Voi prezenta, într-o scurtă declarație, raportul privind activitatea managerială a procurorului general. Raportul e structurat pe cinci capitole, pe cinci părți. Prima parte se referă la baza juridică, temeiul legal, partea a doua se referă la premizele acestui raport, partea a treia la evaluarea în sine, partea a patra concluzii, partea a cincea propuneri”, a spus Tudorel Toader. 

„Temeiul legal pentru redactarea acestui raport se raportează la articolul 132 din legea fundamentală din Constituție, care spune că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității, controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiției”. 

Raportul privind activitatea managerială a procurorului general al României

„În spiritul exigențelor statului de drept, se impune insituirea unei atente monitorizări, obligații de raportare a activității Ministerului Public, minister supus Constituției și Legii. Spuneam că rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție în viitor oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor vizate ori a altor măsuri constituționale în raport cu legea fundamentală, în raport cu Constituția”, a mai spus Toader.

„Vreau să subliniez faptul că am înregistrat evoluții în activitatea procurorului general, pe care le-am considerat de natură a declanșa procedura de evaluare. Paginile acestea arată momentul activității constituante din 90-91, în care se stabileau coordonatele constituționale ale Ministerului Public. Se spune că Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte diferite în esența lor. Ministerul Public nu are o independență instituțională și își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției”. 

„Ajungem pe fond la evaluarea propriu-zisă. Nu neapărat din motive de simetrie, dar evaluarea cuprinde exact 20 de puncte, câte au fost și la procurorul-șef al DNA. Puteam să adaug mai multe. Apoi, vă pot invoca și alte motive. 

Primul lucru pe care aș vrea să-l subliniez.. faptul că procurorul general a susținut vehement și în repetate rânduri lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului-șef de la DNA. A făcut aceste afirmații pentru a încerca să îngreuneze evaluarea procurorului-șef al DNA. De ce spun asta? Procurorul general nu a dispus nicio măsură de verificarea celor apărute în spațiul public. Nu a făcut niciun demers pentru a identifica, deși presupun că știa, temeiul legal pentru evaluarea procurorului-șef de la DNA. 

Tind să cred că voia să preîntâmpine o evaluare a Domniei Sale, evaluare care se petrece astăzi. Ne punem cel puțin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii domnului procuror general în această înaltă demnitate. În dosarul de candidatură de la momentul respectiv nu s-a identificat niciun document care să dovedească îndeplinirea criteriului privind calificativul foarte bine la ultima evaluare, ceea ce înseamnă că lipsea o piesă din dosar.

Din documentele pe care le avem nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul Justiției a transmis propunerea fără ca dosarul să fie complet, președintele a semnat fără verificarea legalității, nu credem că are vreo legătură numirea fără toate documentele cu un document în care apare o soluție de clasare referitoare la președintele României în funcție”. 

„Al treilea punct pe care l-am reținut: faptele reținute în sarcina procurorului sef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general. Nu numai că procurorul general nu a luat nicio măsură, dar prin declarații publice a aprobat activitatea DNA. Este evident necesar să verifici cele apărute în spațiul public sunt adevărate”.

„În al patrulea rând: ignorarea situațiilor de criză. S-a vorbit, se vorbește faptul că multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție. Aceste fapte sunt extrem de grave. Aș mai da un exemplu: trei conflicte juridice de natură constituțională generate de procurorul general”. 

„ Al 5-lea punct: Inspecția Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA. A ajuns la secția de procurori la CSM se referea la deficiențe de ordin managerial. Ce face secția de procurori: îl aprobă după ce extrage pasaje din raportul Inspecției Judiciare. Ce ne spune procurorul general: să avem încredere în secția de procurori că va da o soluție temeinică”. 

„Al șaselea punct: am reținut discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive”. 

„În al 7-lea rând: practicarea și încurajarea unor comportamente. Există legislații penale din Europa care sancționează inclusiv penal fapta de a-i spune cuiva că a fost condamnat cândva”. 

„În al 9-lea rând: Contestarea deciziilor CCR, în sensul nerespectării”. 

„În al 10-le rând: neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management. Scrie că va lua măsurile pentru reducerea delegărilor, în realitate, dacă ne uităm pe statistică, constatăm contrariul. În mandatul său a crescut numărul delegărilor”. 

„În al 11 rând: neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scăderea operativității în activitatea Ministerului Public”. 

„În al 12-lea rând: neîndeplinirea obligațiilor legale în îndeplinirea politicii penale”. 

„În al 13-lea rând: contestarea legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate”.  

„În al 14-lea rând: critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor. 

În al 15-lea rând: o dublă măsură, tergiversarea procedurilor. Eu am propus ca ministru, procurorii șefi DNA și DIICOT. Când să o audiem pe dna Florea, procurorul general a făcut o sesizare cu o zi înainte și a zis că trebuie să vedem profilul etic al candidatei care are o sesizare

În al 16-lea rând: 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei cu acele evenimente și se deschide un dosar. Dosarul e la Tribunal, după care urcă la Parcehetul General. exista un ordin care spunea că dacă ei un dosar nu poți să iei și un procuror. Doi-trei procurori au fost mutați contrar ordinului care îi interzicea. La câteva zile ulterioare delegării, procurorul își anulează propriul ordin. Probabil a fost din nebăgare de seamă.

În al 18-lea rând: ajungem la protocoale. Protocolul din 2016 abrogă protocolul din 2009. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă.

Punctul 19 se referă la faptul de ascundere a adevărului privind respectivele protocoale. 

Punctul 20: Am trecut tot legat de protocoale, inadvertența în discursul public. A fost un gest de sfidare, după părerea mea. 

Concluzia generală este aceea a necesității de revenire la normalitate: cunoasterea si respectarea competențelor constituționale, legale și o interpretare și aplicare a legii în baza principiului loialității constituționale

Loaialitatea e definită, dezvoltată foarte frumos printr-o bogată jurisprudență a CCR. Mai există o concluzie aceea de a rămâne în limitele competenție, loailității și a bunei cuviințe. Prin urmare, considerăm că actele și faptele enumerate, de netolerat, demonstrează că activitatea contravine obligațiilor constitușionale. Nu se mai poate susține exercitarea funcției de conducere din cadrul Ministerului Public. Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public. Pentru aceste acte și fapte, declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului general”. 

 

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close